turnul

Foișorul de Foc (literally The Fire Tower) is a 42-metre high building in Bucharest, Romania, between Obor, Calea Moșilor and Nerva-Traian. It was used in the past as an observation tower by the firemen. It was built in 1890, two years after the previous watchtower, Turnul Colței, built in 1715, was demolished. The plans were made by George Mandrea, back then the chief-architect of Bucharest. Foișorul de Foc had a double role, as it was also designed to be a water tower, too. However, after the building was finished, the local water utility company (Uzina de Apă Grozăvești) had no pumps powerful enough to fill it with water. Foișorul de Foc was used by the firefighters until 1935, when it became ineffective, as more and more high buildings were built in Bucharest, and introduction of the telephone reduced the need for a watchtower. In 1963, it was turned into a Firefighters’ Museum - #bucharest #foisoruldefoc #street #fire #walk #bnw_captures #bnw_society #bnw #bnw_city #mood #cool #building #history #myromania #romania #arhitecture #arhitect #high #afternoon #instabnw

rri.ro
Radio Romania International - QSL ianuarie 2016 – Turnul Ştefan, Baia Mare
Turnul Ştefan este simbolul oraşului Baia Mare, fiind cea mai veche construcţie a oraşului. Turnul a fost ridicat în secolul al 15-lea pentru a sluji drept clopotniţă pentru biserica parohială “Sfântul Ştefan”, de rit romano-catolic, înfiinţată cu un secol înainte. Construcţia turnului a început în anul 1446, la iniţiativa principelui Transilvaniei, Ioan (Iancu) de Hunedoara (1441 – 1456), pentru a marca victoria de la Ialomiţa, din anul 1442, împotriva otomanilor. Construcţia turnului cu o înălţime de 50 de metri a fost finalizată însă în anul 1468, în timpul domniei fiului lui Ioan de Hunedoara, Matia Corvin, rege al Ungariei (1458 – 1490). Încă de la început, Turnul Ştefan a fost un loc ideal pentru observarea oraşului şi a împrejurimilor, iar în anul 1628, după refacerea părţii superioare a construcţiei, este montat un ceas, al cărui mecanism este expus în prezent la Muzeul de Istorie, după ce a fost înlocuit cu altul electronic. De-a lungul secolelor, turnul a suferit mai multe distrugeri şi a trecut prin mai multe operaţiuni de reconstrucţie şi modernizare. Turnul a supravieţuit bisericii care, din cauza stării avansate de degradare, a fost demolată în anul 1847. Forma actuală a turnului este cea din anul 1896, ultima acţiune de consolidare a zidurilor fiind făcută în anul 2007. Accesul în turn se face pe uşa dintre sud. Până la primul nivel al turnului se urcă pe trepte de piatră în spirală, după care până în foişor se ajunge pe urcănd pe scări de lemn. Turnul Ştefan este un obiectiv turistic, dar şi un reper cultural datorită manifestărilor organizate aici.
Crăpăturile autostrăzii Sibiu Orăștie au ajuns în zona viaductului Aciliu, mândria infrastructurii românești
Lotul 3 al autostrăzii Sibiu Orăștie, anume porțiunea Săliște Cunța, a început să prezinte fisuri imediat lângă viaductul Aciliu, cel mai mare din România. Fisurile ce se întind deocamdată doar pe câțiva metri se găsesc însă la kilometri întregi de cele menționate zilele trecute de șeful Companiei de Autostrăzi, Cătălin Homor.

Deși a dat asigurări zilele trecute că fisurile apărute pe autostrada Sibiu Orăștie lotul 3 Săliște Cunța, lung de 22 de kilometri vor rămâne localizate aici, problemele de calitate a lucrărilor au apărut și în alte zone ale autostrăzii, mai precis imediat la ieșirea de pe viaductul Aciliu, potrivit publicației sibiene Turnul Sfatului.

Fisura a apărut ”la aproape doi kilometri de zona demolată, pe calea de rulare Sibiu – Sebeș, imediat după viaduct. Noua crăpătură este ”la debut”: are aproape zece metri lungime și se întinde pe banda 1 în paralel cu marcajul care delimitează banda de urgență. Alături de fisură este vizibilă cu ochiul liber și o tasare a terasamentului, care a început să o ia la vale”, relatează publicația menționată. Zona cu probleme ar fi la km 62.

Fisura nu este cea la care făcea referire zilele trecute șeful CNADNR Cătălin Homor, aflată la kilometrul 60. ”Acolo în zona respectivă unde au apărut crăpăturile există o secțiune de corp a autostrăzii, o stratificație puțin atipică față de restul autostrăzilor. Lucrările nu au fost respectate întocmai. Există un strat de piatră spartă ce nu a fost executat conform proiectului. Acest strat se regăsește doar pe acești circa 600 de metri. Noi ne așteptăm să nu se mai extindă și să rămână izolată (fisura – n.red.) pe acea secțiune”, spunea Homor zilele trecute.

Într-o articol realizat zilele trecute de Digi24.ro, pe baza discuțiilor purtate cu ingineri de drumuri din cadrul proiectului, avertizam că există o probabilitate ridicată ca fisurile apărute să nu rămână localizate. Fisurile apărute nu au legătură doar cu stratul de piatră spartă, care este doar una dintre probleme, spunea inginerul consultat de Digi24.ro. ”Fisurile se pot extinde pe doi kilometri, nu pe 600 de metri, căci infiltrațiile nu au legătură cu piatra folosită, mai precis cu lipsa sortului de piatră corespunzător”, a afirmat acesta.

Într-un comunicat de presă remis în iulie anul trecut, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) recunoștea existența a șase zone cu probleme, întinse între kilometrul 44 și kilometrul 64, adică pe 20 de kilometri din cei 22 de kilometri ai acestei secțiuni. Unele dintre zonele cu probleme ating o lungime de 200 de metri.

Contactați vineri pentru precizări, oficiali ai Ministerului Transporturilor au afirmat că nu este clar ce adâncime au fisurile apărute. Expertiza în lucru pe întreaga porțiune a autostrăzăă are acest scop de a arăta amploarea problemelor.

Istoria unei autostrăzi cu probleme. Originile dezastrului de pe lotul 3 al autostrăzii Sibiu Orăștie, cu o lungime de 22 de kilometri, se găsesc în urmă cu câțiva ani. Firma de consultanță Consitrans a identificat peste 200 de note de conformitate, respectiv tehnologii de execuție și materiale necorespunzătoare folosite de constructorul Salini-Impregilo. Pe motiv că a expirat contractul, CNADNR a reziliat înțelegerea cu Consitrans și a început un lung șir de procese costisitoare cu firma privată. Activitățile de consultanță au fost trecute în sarcina Direcției Regionalede Drumuri și Poduri Brașov, deși era evident că aceasta nu deținea personalul necesar. Cu două zile înainte de turul 2 al alegerilor generale din 2014, organizat în noiembrie, CNADNR a preluat autostrada de la constructorul italian Salini-Impregilo în pofida avertismentelor primite de la firma de proiectare conform cărora nu erau făcute lucrările de drenaj. Deschiderea traficului va pune în pericol autostrada, era avertizată CNADNR.

În pofida avertismentelor, autostrada a fost deschisă iar temerile s-au adeverit. Câteva luni mai tâziu, în ianuarie 2015, au apărut primele fisuri pe autostradă care s-au întins pe 200 de metri. A urmat un șir lung de acuze între CNADNR și Salini-Impregilo. Prima a acuzat că firma de construcții nu a respectat tehnologiile și a folosit materiale proaste, a doua că a fost obligată de către CNADNR să predea autostrada pentru trafic. Marele risc al situației prezente este ca lucrările de reparație să nu se încheie în acest an. Această situație va putea fi considerată de către Comisia Europeană o dovadă a faptului că scopul finanțării nerambursabile acordate României nu a fost atins și că suma primită pentru proiect trebuie returnată.

A făcut poze nud cu turiștii la Turnul Eiffel și a fost arestată!

A făcut poze nud cu turiștii la Turnul Eiffel și a fost arestată!

Milo Moiré este o artistă din Elveția recunoscută pentru lucrările sale controversate. Și de această dată isprava sa a făcut înconjurul lumii! Citeste mai multe …

Legatura directa articol: A făcut poze nud cu turiștii la Turnul Eiffel și a fost arestată!

View On WordPress

BAIA MARE. Turn industrial, atu pentru cultură. Cel mai înalt turn din ţară va fi transformat în zonă de agrement

Uriaşul turn de 351 de metri al fostului combinat Cuprom ar putea fi atuul câştigător pentru Baia Mare, în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Primăria vrea să transforme zona unde se află cel mai înalt furnal din România şi a treia construcţie industrială ca mărime din Europa într-una turistică şi de agrement. Băimărenii vor afla în septembrie dacă au reuşit în acest fel să convingă juriul ce va desemna câştigătoarea întrecerii.

La cei 351 de metri ai săi, turnul combinatului din Baia Mare este cu 27 de metri mai înalt decât celebrul turn Eiffel. Cu o deschidere la bază de 20 de metri şi cu un diametru la vârf de 9 metri, colosul a fost construit din beton rezistent la noxe, iar in interior este căptuşit cu cărămidă specială. Pentru că filtrele se defectau întruna, nu a mai putut fi folosit pentru dispersarea gazelor rezultate din activităţi industriale şi a fost abandonat.

Izabela Jurasko, reporter Digi24 Oradea: “Construit în anii ‘90, printr-un proiect care a costat la acea vreme 11 milioane de dolari, Turnul Combinatului a rămas, de mai bine de 9 ani, al nimănui. Pentru a-l transforma în obiectiv turistic, autorităţile locale iau în calcul organizarea unui concurs la nivel naţional, cele mai bune proiecte urmând a fi luate în discuţie.”

Cătălin Cherecheş, primarul municipiul Baia Mare: “Putem să facem o zonă de vizitare chiar la platforma cea mai înaltă a turnului, pentru o perspectivă pe care o putem avea asupra întregii zone, dar în baza turnului, pe lângă evenimente culturale, spectacole, alte tipuri de evenimente, putem să avem expoziţii de artă, alte tipuri de activităţi care să fie pliate pe aceasta filosofie a capitalei cultural Europene in 2021.”

O altă variantă este transformarea turnului în cea mai mare sculptură din lume. Aceste idei fac parte din proiectul cu care administraţia din Baia Mare vrea să câştige titlul de capitală culturală europeană în 2021. Propunerea de a transforma o zonă industrială într-un spaţiu cultural nu este singulară. În mai multe oraşe europene, halele fostelor fabrici sunt folosite acum de artişti plastici. Anul trecut, oraşul Plzen din Cehia a câştigat titlul de Capitală Europeană cu un proiect asemănător.

Ramona Novicov, critic de artă: “Această idee de reconversie a unor obiective industriale dezafectate în centre culturale este de mare actualitate. In Europa este practicată de zeci de ani, în România ea din păcate este o noutate și sau numără cazuri destul de rare și Este meritul acestui oraș, Baia Mare că a înțeles actualitatea acestui proces de reconversie și se gândește să restituie și să facă funcțional un obiectiv care altfel poate ar sta abandonat și inutil.”

Băimărenii sunt încântaţi de iniţiativa autorităţilor locale, deşi există şi câţiva sceptici.

“Ceva sus acolo să îi atragă pe oameni, ar fi o idee bună… decât să îl dărâme.”

“Dacă ar fi bine pentru oraş, dacă ar veni vizitatori, da.”

Reabilitarea fostei platforme industriale ar urma să fie făcută mai ales din fonduri europene. Inaugurarea noului parc pentru industrii creative este anunţată pentru 2021, an în care Baia Mare ar putea deveni capitală culturală europeană. Câştigătorul competiţiei în care au mai rămas Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti va fi anunţat în septembrie.

Reporter: Izabela Jurasko
Operator: Kristian Kosa

“Apă şi foc” - Turnul de apă din cartierul “Mondial” Lugoj alături de tentativa unui apus de 10 ianuarie 2016, “ca de foc