tunet

Dragul meu cer

„Ești atât de trist astăzi,dragul meu…
Cine te-a întunecat,cine te-a rănit?
Te ascunzi după o perdea groasă de ceață și lacrimi.
Plângi..arunci picături de ploaie în întreg văzduhul.
Tunetele tale,oh..urlii de durere…
Aș vrea să îți pot reda eu albastrul acela magic,albastrul tău din serile de vară.
Ești o furtună acum,un uragan de sentimente,un amalgam de trăiri ale tuturor.
Dac-ai putea să cobori puțin,sau dacă aș putea urca la tine..
Spune-mi,ce te neliniștește?Ce ți-a distrus fericirea?
Ești atât de trist astăzi,dragul meu…“
Mihaela C.-Dragul meu cer
31.01.2015
http://otipacu.tumblr.com

Cerul a început să urle a gelozie asupra pământului cu ţipăt de fulger și suspin de tunet. A început să arunce lacrimi reci asupra lui, să-l îngheţe, să-l facă să sufere la fel ca acesta. De ce trebuia el să ducă povara stelelor, a aștrilor cerești, a dorințelor, a privirilor oamenilor? De ce? Oamenii fugeau de atingerea acestuia de apă, fugeau din calea îmbrăţișării de vânt, nu îi ascultau durerea, deși o explima într-un mod haotic, funest. De ce oamenii îi priveau splendoarea când era fericit și nu îi ascultau acum apostazia când e trist?….
—  Purgatoriul
2

The thundering waves are calling me home to you

The pounding sea is calling me home to you


I heard your voice singing

Your eyes danced the song

Your hands played the tune

T'was a vision before me


We left the music behind and the dance carried on

As we stole away to the seashore

We smelt the brine, felt the wind in our hair 

And with sadness you paused


Suddenly I knew that you’d have to go

My world was not yours, your eyes told me so

Yet it was there I felt the crossroads of time

And I wondered why


As you turned to go I heard you call my name,

You were like a bird in a cage spreading its wings to fly

“The old ways are lost,” you sang as you flew

And I wondered why


The thundering waves are calling me home to you

The pounding sea is calling me home to you

am cautat trecutul
 într-o ploaie;  
am cautat o amintire  
într-un fulger; 
am cautat un suspin
 într-un tunet;  
ca să caut, mai apoi, speranțe                              într-un  curcubeu;
—  zambete-trucate
Noapte, ganduri si sunetul ploii. Furtuna in interior si la exterior. Aud un tunet si nu stiu de unde a venit. Nu stiu cum de inca mai respir, sunt atat de obosita, iar potopul ma seaca si mai mult de energie. Nu stiu unde ploua mai tare, nu stiu unde sunt distrugeri mai mari, nu stiu nimic.