tunet

Dragul meu cer

„Ești atât de trist astăzi,dragul meu…
Cine te-a întunecat,cine te-a rănit?
Te ascunzi după o perdea groasă de ceață și lacrimi.
Plângi..arunci picături de ploaie în întreg văzduhul.
Tunetele tale,oh..urlii de durere…
Aș vrea să îți pot reda eu albastrul acela magic,albastrul tău din serile de vară.
Ești o furtună acum,un uragan de sentimente,un amalgam de trăiri ale tuturor.
Dac-ai putea să cobori puțin,sau dacă aș putea urca la tine..
Spune-mi,ce te neliniștește?Ce ți-a distrus fericirea?
Ești atât de trist astăzi,dragul meu…“
Mihaela C.-Dragul meu cer
31.01.2015
http://otipacu.tumblr.com

Over Bjoergvin Graater Himmerik IV
  • Over Bjoergvin Graater Himmerik IV
  • Taake
  • Gravkamre, Kroner og Troner
Play

Jeg føler henne når det er mørkt

For måneblink holder meg våken

Etter regnværskveld er intet tørt

Og fra tunet blender tåken

Morgenrøden visste jeg skulle blø

“Se mot døden se deg selv dø”

Dunkel parapsykedelia inni huset

Jeg hever blikket og jeg hever kruset

Tilstede mitt bud

Kulde mot hud

I stedlåst fasong

Er hun ikke hos gud

Noapte, ganduri si sunetul ploii. Furtuna in interior si la exterior. Aud un tunet si nu stiu de unde a venit. Nu stiu cum de inca mai respir, sunt atat de obosita, iar potopul ma seaca si mai mult de energie. Nu stiu unde ploua mai tare, nu stiu unde sunt distrugeri mai mari, nu stiu nimic.
justfonokneklennithings

reggel kapok egy levelet az egyik lanytol, hogy nem tud bejonni, ma mert kiment a bokaja. es a biztonsag kedveert meg csatol is egy foto az elefant mereture dagadt labarol es odairja, hogy: igy nez ki.

hat ok.

egyebkent ez szerintem abbol a lanyos kamuzasbol eredeztetheto, hogy mikor alatalanos iskola vegen vagy gimiben nem volt kedvunk tesizni akkor azt mondtuk a tanarnak, hogy menstrualunk, mondvan magunkban, hogy ugyse fogja megnezni, hogy tenyleg igy van e. de azert mindig egy picit feltunk attol, hogy egyszer megis ellenorizni fogja. ugyhogy lanykent mindig egy hatalmas megkonnyebbules, ha tenyleg van az embernek tunete, es o maga is megnyugodhat, hogy most nem kellett kamuzni.

Nem ittam szerintem sokat az elmult par evben, napi 1-2 pohar bor vagy 1-1 sor vagy 1-2 whisky. Vagy nem pedig és. Meg kethetente 1-2 sorunikumos vagy froccs felesezos hajajajj mellett ereztem eleg vidamnak magam. Elvileg van egy betegsegem, ami miatt heti 1 deci bort ihatnek es kesz. Ezt masfel hete tartom. A dieta tobbi eloirasaval egyutt. Kicsit zsufoltak a napjaim az elmult par hetben. Volt regen ketszer kisebb idegosszeroppanasom. Lehet megvonasi tunet a nyugossegem. De nem hianyzik igazandibol az ivas, kb fel sem tunik a nem ivas. Ma ilyen jo szar napom volt sok kudarcelmennyel. Azt hiszem most az van, hogy halogatom az idegosszeroppanast. Mantrazom, hogy hamarosan jobb lesz, meg ez egy peches nap meg normalis, ha ennyi onmagaban stresszes helyzet mellett feszult meg nyugos meg stb vagyok. Tudom, hogy derus es okos meg jo ember vagyok. Tudom, hogy ez a mostani allapot nem tart orokke, es utana megint konnyu szivvel es derusen fogok a kis viragos retemen ugrabugralni. Ezt most le kellett irnom, hogy lejojjek a kattogasrol, es mert par hete megneztem az egyik kovetom tumblijat, es nagyon szomoru lettem. Az a lany bantja magat. Ez amit most elek at, hasonlit ahhoz az allapothoz, mint amikor az ember bantani kezdi magat. En nem fogom bantani magam. En nem fogok kidolni sem. Nem fogom se alkoholba se drogba se xanaxba temetni a helyzetet. Gyakorlom a turelmet magam irant, ahol megtehetem, jelzem, hogy nem atlependo hatarhoz ertunk es hogy most hozzam is turelem kell, amivel tudok haladok es csinalom a csinalnivalokat, es drukkolok magamnak, hogy hamarabb legyek tul azokon a dolgokon, amik miatt mar szamomra tobb a feszultseg, mint elfogyjon a turelmem.
Tobben irtak a napokban pszichologusokrol es tarsaikrol. Erdemes es fontos belekezdeni onmagunk ujrairasaba. Soha nem keso. Es megtanulni mashogy kezelni egy-egy helyzetet, olyan mint szintet lepni valami jatekban. Tok uj palyak vannak, tok uj eszkozokkel. :)

Cadență

Am un cuțit înfipt în spate din momentul în care ne-am semnat distrugerea. În serile furtunoase simt cum înflorește rugina pe lama ieftină a cuțitului și pe spatele meu. Intră sub piele, mușchi, până la oase, șubrezindu-mi articulațiile. Nu știu a cui e mai mare vina; a mea că m-am încăpățânat în van, devenind cu timpul descendent al lui Sisif? Sau a ta pentru că, în repetate rânduri, nu ai vrut să îți dai acordul pentru încetarea acestui teatru ridicol? Acum uită-te la noi în plin război rece. Istoviți. Plini de ură. Și-i vânt și nord, mereu furtună și inimi înjunghiate cu așchii de tunet.
Am un fulger înfipt în suflet din momentul în care ne-am întors spatele, fiecare îndepărtându-se de marginea lui de prăpastie. În hăul dintre noi s-a scufundat indiferentă dorința de a mai încerca. Și-i liniște, iar la celălalt capăt de fir nu se mai simte viața celuilalt.
Am un gol în colivia de coaste din momentul în care am semnat tratatul de pace. Am să-l umplu cu imagini și episodica ta companie. Și-i un pod pricăjit peste hău, dar toamna e caldă și se pot face vizite.