treias

Tot ce se întâmplă o dată, poate să nu se mai întâmple niciodată. Dar tot ce se întâmplă de două ori, se va întâmpla cu siguranță și a treia oară.
—  Paulo Coelho (“Alchimistul”)

come and see me. I am dust divine. I am
undivided sand. a poem, a paean, a nympth enshrouded by shrub,
enshrined,
I am dying Pan, moan, ask, I am a flute,
I am I. I learn to be mai-
treia | my,
what kind of hyphen is that)
I am none, I’m vacant, I am un-sad,
Un-said,
I am none of what I thought I am.
I am
foam
and [scintillating]
sand.

anonymous asked:

te rog frumos poți sa-mi zic de unde sunt pozele astea: post/158402621003 sunt curioasa din care județe sunt fiecare dar este prea mic sa vad ce scrie acolo

Prima poza

Zona Iasi

A doua poza

(la cel barbatesc nu se vede)

Zona Bacau 

Zona Vaslui

(nu se vede)

A treia poza

(nu se vede in continuare la cel cu rosu, dar s-ar putea sa fie tot Vaslui)

Zona Galati

(nu se vede)

A patra poza

Zona Suceava (costum de vaduva tanara)

Zona Bacau

Zona Vrancea

A cincea poza

Zona Botosani

A sasea poza

(nu se vede la cel barbatesc)

Zona Siret/Suceava (costum purtat de tanara casatorita)

(nu se vede)

A saptea poza

Arbore, Suceava

Suceava

(nu se vede, dar posibil tot Suceava)

X

Am învăţat să lupt până-n pânzele albe pentru ce iubesc, dar doar dacă persoana aia merită şi lupta e reciprocă.
Am învăţat  că orice greutate îmi e dată ca să mă facă de două ori mai puternică, nu să mă înjosească.
Am învăţat că nu-mi merită nimeni lacrimile, doar cele de fericire.
Am învăţat să gândesc matur.
Am învăţat să fiu mai înţelegătoare.
Am învăţat să ofer mereu a doua şansă, niciodată o a treia.
Am învăţat să fiu de două ori mai bună, dar până-n punctul în care văd că cei cărora le ofer bunătate, profită de ea.
Am învăţat să iubesc cu tot sufletul, fără să-mi fie frică de ceea ce simt, fără să-mi fie frică să spun ceea ce simt.
Am învăţat să iert, dar doar părerile sincere de rău.
Am învăţat să caut binele în orice situaţie.
Am învăţat să nu las nici o zi să treacă fără să zâmbesc, chiar şi din cel mai stupid motiv.
Am învăţat că viaţa merită trăită în aşa fel în cât să-ţi fie ruşine să o povesteşti, dar al naibi de frumos să ţi-o aminteşti.
Şi cel mai important, am învăţat să nu am regrete.
—  iubire-cu-toping-de-ciocolata

anonymous asked:

Stai. Nu îmi bat joc de el. Nu i-am dat niciodată speranțe false. El și-a făcut jocul de două ori. Era să o facă și a treia oară. Dar a dat înapoi.

Scuze, am inteles gresit. Pai daca el a dat inapoi, inseamna ca nu e hotarat.

Obisnuiesc sa vorbesc despre mine la persoana a treia,obisnuiesc sa caut ceva care sa semene cu mine in fiecare carte pe care o citesc,in fiecare fragment peste care dau din intamplare,in fiecare loc in care sunt purtata,dar astazi nu.Astazi nu pot face asta,desi as vrea,probabil ar fi mai usor.
Astazi o scriu despre ei,despre familia mea si probabil ca sunt omul negru din jocul pe care il jucam cand eram mica,doar ca nu mai pot sa tin totul in mine,sunt ca o bomba cu ceas,care mai are putin si explodeaza.Astazi va fi prima si ultima data cand voi face asta,cel putin sper sa fie asa.
Nu stiu daca lucrurile stau chiar asa cum sunt in capul mea,poate ma insel si doar perioada adolescentei este de vina pentru tot,dar am impresia ca m-am pierdut cu mult timp in urma de aceasta familie,am impresia ca am incetat sa mai fac parte din ea.
In ultimul timp lucrurile au mers din ce in ce mai prost.Tot ce fac cand parintii mei sunt acasa este sa ma cert si sa imi inabus lacrimile.Ei nu traiesc in prezent,sau s-ar putea ca eu sa traiesc in trecut,dar niciodata nu arata ca se bucara ca am reusit sa fac ceva in ziua respectiva.Nu pot sa se opreasca in loc si sa se bucure pentru mine,sa fie mandrii pentru o amarata de secunda.Nu e sfarsitul lumii daca sopresc pentru cateva minute ca sa ma imbratiseze sau sa imi spuna o vorba buna.De cand ma stiu nu am auzit altceva de la tata decat “Nu mai plage,ca ma enervezi!”.Cum sa spui asta unui copil care nu stie cum sa se opreasca din plans?Cum?
S-ar putea sa exagerez,dar de multe ori am avut impresia ca daca ai mei ar fi divortat acum cativa ani ar fi fost mai bine.Nu inteleg de ce nu au facut-o.In fiecare luna se cearta ca nu le ajung bani,ca au prea multe datorii isi arunca unul alutuia in fata ca isi iau copiii si pleaca si pana la urma tot eu sunt cea care se simte vinovata.
Ei nu inteleg ca nu sunt copilul acela fericit pe care ei si-l imagineaza.Ei nu inteleg ca am nevoie sa fiu singura pentru ca am nevoie de liniste,nu inteleg ca am nevoie de afectiune si de o vorba buna.Ei nu inteleg ca ma simt ca dracu’ si ca am impresia ca toate se intampla din vina mea.
Ei nu stiu de cate ori am plans fara sa ma vada,de cate m-au ranit cuvintele lor,de cate ori am simtit ca daca nu m-as fi nascut ei ar fi fost o familie fericita.
Le sunt recunoscatoare ca imi ofera un acoperis,posibilitatea sa ma duc la scoala si toate celelalte,dar nu mai pot sa traiesc cu senzatia aceea de “vreau sa plec de acasa cand ei vin de la munca”.Nu mai pot sa traiesc printre certuri si ce e cel mai rau e ca nu le pot spune,nu m-ar asculta si mi-as face mai mult rau.
Nu stiu daca ceea ce am scris are vreun sens,nici nu imi pasa.As fi vrut sa fie diferit,sa fiu mai apropiata de parintii mei,iar ei sa-si de-a seama cand nu sunt bine,dar e putin cam tarziu pentru asta.
Imi cad lacrimile siroaie pe obraji,dar nu mai dau doi bani pe ele.
—  19augustanonimat
So, this is it!

Lube, season 2015/2016 :) Setters: Micah Christenson, Antonio Corvetta Outside hitters: Klemen Cebulj, Osmany Juantorena, Jiri Kovar, Simone Parodi Opposite hitters: Alessandro Fei, Ivan Miljkovic, Giulio Sabbi Middle blockers: Enrico Cester, Marko Podrascanin, Dragan Stankovic, Marco Vitelli Libero: Jenia Grebennikov