tinute

Si-am tinut la el. Chiar am facut-o. Era altfel, era plin de viata. Mi-a pasat cum i-a fost ziua, daca a dormit bine, daca a mancat. Il intrebam mereu daca are ceva pe suflet, daca il macina ceva, daca nu-i da pace. Chiar mi-a pasat. Dar se pare ca, pur si simplu, nu a fost destul. El voia altceva. Voia distractie, aventura, frumusete.
Si l-am iertat, pentru ca m-a ignorat, m-a lasat singura cand aveam nevoie de el, m-a facut sa pun la indoiala tot ce a fost intre noi. L-am iertat, chiar daca nu si-a cerut scuze, chiar daca nu mi-a zis ca regreta. Probabil nici nu-si da seama. Probabil, atunci cand o sa se intoarca, o sa se comporte ca si cum nimic nu s-a schimbat, nimic nu s-a intamplat si o sa se astepte ca eu sa fac la fel, dar uneori e prea tarziu, nu poti sa schimbi un suflet care s-a saturat sa tot fie ranit si uitat. Si cea mai rea parte e ca eu chiar am tinut la el, iar el.. nu stiu daca a facut-o vreodata.
Ai grija ce cuvinte folosesti cand vorbesti cu o persoana care te iubeste, cuvintele ranesc cel mai tare…
Unele persoane, NU uita niciodata ce ai spus si, mai ales.. promisiunile facute in zadar de care nu te-ai tinut.
Si, chiar doare cand imi amintesc de unele vorbe frumoase dar aruncate in vant care, au fost folosite pentru a face conversatia mai interesanta si pentru a ma rani…
M-am saturat sa aud numai minciuni, macar spune-mi ,,te urasc" de cat sa-mi spui ,,te iubesc" si sa nu simti asta…

Buna dragule,poate iti scriu pentru ultima data,caci mi-e frica sa inchid ochii in seara asta. Poate ca o sa fie ultimul mesaj catre tine,si poate ca de acum nu o sa te mai stresez cu ele,si poate ca niciodata nu o sa o mai fac…intelegi tu..E ora 01:17,e normal sa nu am somn.. si e normal sa fiu aici sa-ti tastez.Stii?Desi nu prea iti arat,eu deobicei sunt o fire super sensibila,vreau sa-ti spun ca atunci cand tu ai ales sa pleci,poate ca ai avut motivele tale,poate ca nu poti sa uiti de ea si poate nu vrei sa stai pe langa un cadavru ca mine.Te inteleg perfect.. nici eu nu as vrea…ma doare,ma doare al dracu’ de tare,chiar daca nu a fost cine stie ce relatie,si poate ca eu chiar am crezut in tine si in iubirea ta,si poate chiar am vrut sa fie ceva … Dar tu nu …Am auzit ca te bucurai ca m-ai cunoscut,si din primele clipe ai inceput sa te lauzi cu mine. ..Ma bucur,serios ma bucur ca macar tu ai facut-o .Ma bucur ca ai tinut la mine…Dragule inteleg,te inteleg ai nevoie de singuratate,si nu ai nevoie de mine acum… si poate nici mai incolo … dar stii vorba aia “Ok ma faci sa ma indragostesc de tine,dar ma vei iubi?” Se pare ca nu… si imi pare nespus de rau pentru asta.. pentru ca eu chiar am crezut in tine . Vreau sa-ti spun ca mi-a placut ce am avut noi “contact vizual” chiar imi placeau momentele in care ne holbam unul la altu.. adoram momentele alea. Iubeam cand imi faceai semn sa vin langa tine,si iubeam cand faceam glumele tale. Dar vezi tu?Eu sunt blestemata si cand am ceva frumos,dispare… la fel o sa fie si cu viata mea… o sa dispara.. probabil stii asta.. s-au poate ca nu.. dar aici nu vorbim despre mine..era vorba despre tine..despre cum ma faceai sa ma simt cineva.Aveam si am nevoie de tine in viata mea,si fiecare mesaj s-au contact cu tine imi face inima sa tremure..fiecare atigere a ta ma facea sa simt ca prind putere.Am plans… nu mult..dar a fost destul pentru cateva minute..A durut dragule si inca doare.Si sper sa mai fiu aici si peste cateva zile sa-ti spun cat de mult insemni tu pentru mine..Am vrut si inca vreau sa am grija de tine, vreau sa fiu persoana aia care vrea sa te faca bine,vreau sa ai incredere in mine… s-au am vrut?Habar nu am scumpule pentru ca nici eu nu stiu ce se intampla cu mine,si totusi uite-ma aici fara somn tastand cu lacrimi in ochii . In ochii mei nu erai un copil sa stii,in ochii mei erai un viitor,erai cineva.. si in niciun caz nu te tratam ca pe un copil … Oh dragule daca te-ai fi vazut prin ochii mei,ai fi avut lumea la picioare.Eu doar.. vreau sa nu eziti sa-mi scrii cand ti se face dor,si te rog daca ai sa-mi spui ceva… te rog fa-o .Voi fi aici pentru tine,la orice ora,oriunde vrei tu. Doar ptofita de timpul cu mine … caci … ma opresc aici… Ai grija mare de tine…

                                   Cu drag ,  Fosta ta  !

Si din nou plang… oricat de ciudat ar suna asta, plang dar nu stiu nici eu de ce….
Nu am un motiv anume dar.. cand ma gandesc cum eram acum ceva timp si cum am devenit acum… nu imi vine sa cred..
Ma uit in oglinda si nu stiu daca sunt eu persoana pe care o vad..iar cand sesizez ca..omul ala pe care il vad de fapt, copilul ala distrus..sunt chiar eu..
Oricat de mult m-as minti, nu..nu o sa mai fiu niciodata cum eram..
Nu stiu cine sunt, de fapt, nu stiu cine am devenit…. Mi-e dor de mine, de cea care eram inainte…
Si ma doare cand ma gandesc la persoanele alea la care am tinut si au plecat din viata mea cand aveam mare nevoie de cineva alaturi…
Mereu imi amintesc de promisiunile unora facute in zadar, la vorbele aruncate in vant…
Iar sufletul meu e plin de amintiri care imi fac rau de fiecare data cand ma gandesc la ele..

Ai fost totul când nimic era tot ce aveam. Ți-am spus de multe ori că tot ce mi-a rămas esti tu, că doar tu mi-ai fost alături in momentele grele si tensionate si mă ajutai de fiecare dată când eram la pământ. Ai hotărât să treci de partea celorlalți si să îmi vrei tot răul si aşa am rămas fara nimeni. Te-am ales pe tine in locul prietenilor mei si te-am pus pe primul loc in viața mea, dar tu nu ai stiut sa apreciezi asta. Ai decis sa pleci, fără nicio explicație. Ştiu că nu era totul perfect, dar putea sa fie, acum nu o sa mai stim niciodată cum ar fi fost. Puteam sa rezolvăm problemele si sa trecem peste, dar ai hotărât sa pleci dupa prima greutate, ti-am mai spus ca nu trebuie sa renunți dacă lucrurile au devenit grele, dar văd că am vorbit singură. Am luptat pentru relația asta degeaba. Tot timpul te-ai gandit la altele, in timp ce eu ma straduiam sa ne fie nouă bine. Am crezut minciunile tale, iar acum nu mai sunt capabilă sa mai cred pe nimeni. În tine aveam cea mai mare încredere si credeam ca o sa îmi fii alături mereu. Mi-am deschis sufletul in fața ta si ai aruncat in el cu noroi. Mi-am pus inima in palmele tale si ai aruncat o pe jos, călcând-o in picioare ca pe un nimic, crezând ca nu mă doare. După fiecare cearta, aruncai cuvinte grele, care îmi ajungeau direct la inima, dar te-am iertat de fiecare dată, iar tu de la o simplă ceartă ai decis sa renunți la tot legat de noi. Tu ai deja pe altcineva, de fapt esti deja in a doua relația de când ne-am despărțit, îmi imaginez cât de mult ai tinut la mine. Te văd fericit cu ea si mi se rupe inima când te vad langa ea, dar zâmbesc si mă prefac ca sunt bine. Toata ziua râd si spun că nu îmi pasă, dar dacă ai fi in locul meu ai stii ca nu e asa. Nimeni nu stie cate lacrimi vars in fiecare seara din cauza ta. De fapt, a fost si vina mea pentru că am crezut ca eu chiar îndemn ceva pentru cineva, desi mulți mi-au arătat că nu este asa. Am crezut ca esti diferit, dar esti ca restul. Stiu că nu mai am de ce sa plâng si ca as putea sa caut pe altcineva, dar nu am cum când ma gândesc in fiecare seara la tine si la cum obisnuiam sa vorbim întruna, iar acum nici nu te mai uiți la mine. Stiu ca o sa vezi asta si doar ca sa stii si poate ca o sa te faca sa te simti mai bine, dar nu, nu sunt bine si nici nu voi fi curând. îți multumesc ca mi-ai arătat ca nu trebuie să am incredere in nimeni. Iti multumesc că m-ai ridicat in al nouălea cer si dupa m-ai lăsat sa cad, lovindu-ma de pământ. Asta m-a trezit la realitate, chiar daca a durut si încă doare. Îți multumesc din suflet pentru tot. Ai grija de tine, măcar tu sa fii bine.

Vad persoane care au fost impreuna si s-au despartit dar acum nici macar nu isi mai vorbesc , nici nu se saluta..se comporta
ca 2 straini.. de parca ei nu au un trecut impreuna .. Eu nu sunt de acord cu asta .. consider ca 2 persoane care s-au considerat suflete pereche ar trebuii sa ramana prieteni , sau macar cunostinte , macar sa se salute pe strada sau sa isi ureze un ‘La multi ani’ de ziua lor . Pana la urma au fost impreuna , s-au iubit , au atatea amintiri de neuitat,s-au tinut de mana pe strada , s-au sarutat , si-au petrecut o perioada din viata impreuna , au apartinut unul celuilalt ..nu inteleg cum unii pot da doar asa cu piciorul in totul..Cum poti uita o persoana care odata a fost asa importanta in viata ta si de care tu depindeai , o persoana care chiar era lumea ta .. cum poti sa uiti ? Eu nu pot..eu nu sunt asa.. si nu e dragut, nu e dragut deloc sa uiti persoanele care ti-au facut viata mai frumoasa..
Nu stiu daca o sa vezi asta,nu stiu daca inca te uiti pe blogul meu.Uneori as vrea sa o faci,pentru ca totul aici este despre tine in momentul de fata,dar pe de alta parte nu as vrea sa vezi nimic din ce am postat in ultima perioada pentru ca asta o sa ma faca mai slaba decat ti-am aratat tie ca sunt.
Tot ce imi doresc in momentul de fata este o masina a timpului.As vrea sa intorc timpul,as vrea sa fie iar 16 ianuarie,as vrea sa fim prieteni iar si sa ramanem doar prieteni.Asta ar fi asa frumos.Mereu mi-a placut sa vorbesc cu tine,despre orice,orice lucru stupid.Partea proasta e ca nu prea vorbeam despre chestii stupide,stii?Imi aduc aminte fiecare cuvant frumos pe care mi l-ai spus,dar nu imi pot seama daca erau minciuni sau nu.Asta doare..si din pacate nu e singurul lucru care doare.As da orice ca asta sa fie singurul lucru dureros.
Faptul ca nu ai avut curaj sa-mi spui adevarul,niciodata nu ai avut curajul de a-mi spune adevarul,iar eu credeam ca suntem sinceri unul cu celalalt,ce idioata.Apoi cand am aflat adevarul si ti-am spus toate lucrurile acelea urate si rele,speram din tot sufletul sa le negi..Speram ca ma insel.Pentru prima oara as fi vrut ca tu sa ai dreptate.(Inca imi amintesc cand iti spuneam ca eu o sa am mereu dreptate,iar tu spuneai ca o sa mai vedem noi)Insa nu ai negat.Nu ai negat nimic.Mi-ai spus adevarul si atunci am realizat ca toata lumea mea a cazut.Stiam ca esti dur,dar sa-mi spui ca nu ai tinut niciodata la mine cum am tinut eu a fost si mai dureros.De ce?Pentru ca tu deja ti-ai dat seama cat de tare m-am atasat,la naiba!
M-ai mintit de la bun inceput,iar eu numeam asta “fericire”.Eram asa stupida,inca sunt pentru ca scriu asta.Nici nu stiu daca o sa o postez sau nu.Partea rea e ca..dupa toata bucla asta de minciuni in care m-ai facut sa traiesc,dupa toate cuvintele dure pe care mi le-ai spus,eu nu pot sa te urasc.Jur ca am incercat,dar nu pot sau cel putin acum nu pot.
Imi pare rau pentru ca nu o pot inlocui pe ea.As da orice sa stiu ce are ea si nu am eu.Probabil acum are fericire,dar nu langa tine..Stai si suferi ca prostul!Nu e vorba ca m-ai mintit numai pe mine,dar ai mintit cerul,stelele,luna,pestii si universul.I-ai mintit.Ai spus ca-ti place cerul,ai spus ca-ti plac stele,ai spus ca-ti place univers,ai spus ca-ti place de mine,ai spus ca-ti place luna,ai spus ca-ti plac pestii,dar ai mintit.Chiar nu stiu de ce ai facut-o?De ce ai mintit luna?Si in cele din urma te-ai mintit pe tine.Asta e cel mai rau.Te-ai mintit ca simti ceva pentru mine,crezand ca poate asa o sa incepi sa simti,dar nu a functionat.Cred ca a fost vina mea,poate ca eu am gresit.Am gresit,nu am putut sa fiu ca ea,dar nu regret.Nu vreau sa fiu ca nimeni.Vreau sa fiu eu insumi si sa ma placi pentru asta.Nu a fost sa fie,intr-un final am inteles…
Ai spus ca ai gasit zarul fericirii pe care Dumnezeu l-a aruncat in univers,ai spus ca eu sunt zarul tau.Mi-ai spus ca odata ce l-ai gasit o sa fie al tau si aveai dreptate,dupa toate astea,cu toate ca ai aruncat zarul,inca il detii..
Poate ca sunt doar o piesa dintr-un puzzle imens.Nu stiu,dar intr-o zi lucrurile o sa devina la normal.Intr-o zi nu o sa ma mai blochez cand o sa te vad,inima nu o sa-mi mai bata cu repeziciune,pentru ca intr-o zi nu o sa mai simt nimic.Mi-e frica de ziua cand nu o sa mai simt nimic.
Inca te astept pentru ca as vrea sa ramanem prieteni,as vrea sa fiu persoana care te ajuta.Vreau sa te ajut sa nu te mai minti singur.Vreau sa-ti fie bine.Vreau sa redevii acel baiat care nu se temea de nimeni si de nimic.Iti amintesti cand mi-ai spus “nu conteaza ce o sa se intample,orice se intampla la o secunda dupa o sa fie deja trecut si nu o sa mai conteze”?Eu imi amintesc perfect.Esti un paradox,spui ca trecutul nu conteaza,dar continui sa treiesti in trecut.Te ranesti singur.Ai alungat toti oamenii care tineau la tine,ai ramas singur si crezi ca asa e mai bine,dar nu e.Stiu ca nu pot sa-ti schimb sentimentele fata de ea,nici nu vreau.Tot ce vreau este sa stiu ca o sa treci peste perioada asta grea.Sper ca o sa te regasesti si o sa renasti.
As putea scrie la nesfarsit despre tine,dar o sa ma opresc aici,pentru binele meu..Ai grija,ingelaas!
Daca tu crezi ca pamantul se invarte doar pentru că tu existi, mai pune-ti piedica, sa cazi in nas, ca prea a fost tinut pe sus.
Stii ce

Lumea nu se opreste aici! O sinucidere in plus nu va soca pe nimeni? Lui nu ii pasa daca mai esti sau nu (odata ce nu e interesat si nu te cauta), tatal a plecat de mult din viata mea si ramasa cu o familie mereu nemultumit? Ce-ti ramane sa faci?
Intrebare stupida! Oameni vor auzi de tine pentru ultima oara poate vor curge cateva lacrimi in memoria ta si atat, le vor parea rau de tinerete nu de omul in sine. Trupul va fi aruncat in ultima si cea mai intunecata zona a cimitirului. Toate acuzele precum ca am un comportament rautacios se vor schimba in “vai ce om bun a fost”. Oamenii nu stiu ca desi pari dur si spui lucrurilor pe nume in sinea ta plangi, si nu doar in sinea ta ci si seara, dimineata si mereu cand ai ocazia, ei nu stiu ca ai tinut la cineva, nu stiu ca ai iubit…ei nu stiu…dar vor intelege.

Nu mai arata ca iti pasa, nu mai arata ca inca ma mai vrei in viata ta. Te rog. Nu iti mai bate joc de mine de dragostea mea de sufletul meu. Nu mai imi critica stilul vestimetar, stilul muzical sau stilul meu de a traii. Am incercat sa ma schimb, pentru tine, am incercat sa fiu opusul meu si ce am rezolvat? Ce s.a intamplat cu mine in ultimi 2 ani din vina ta? Stiu, am ajuns sa nu mai fiu aprecata, sa las capul jos si sa fiu eu vinovata. M.am saturat, cica eram *prietene foarte bune* LA DRACU FRATE, tu ai contribuit doar la distrugerea mea.
  Mai intai ai incercat sa imi intri in suflet, AI REUSIT! Apoi ai plecat, am suferit, dar cel mai tare m.a durut ca atunci cand a inceput scoala te.ai dus la ea… Stii cat a durut? Stii cate zile nu am dormit ? Stii cat de mult ai insemnat pentru mine? Nu, nu ai stiut niciodata pentru ca tu m.ai tinut doar de refugiu si eu ca o copila naiva ce sunt te.am crezut prietena. Bag pula in tot ce inseamna prietenie, bag pula in tot ce inseamna amintiri cu tine, bag pula in tot ce insemni TU! M.ai distrus, si pe mine si pe viata mea… M.am saturat stii? M.am saturat sa fiu folosita si mai ales de o peroasa la care am tinut enorm…


A venit si luna Mai, cu serile ploioase
In care toata lumea ramane in case
Eu atunci imi gasesc inspiratie, si-mi fauresc a mea arta
Departe de lumea asta, mai aproape de lumea cealalta
Ma trec fiorii cand ma gandesc la ce urmeaza
Dar n-am sa uit niciodata singurul lucru de baza
Nu-ti pierde incredera in tine si-n familia ta
Si incearca sa invingi nelinistea
Stiu ca e greu, toti avem demonii nostrii
Chiar si cei care inca fac pe prostii
I-am lasat toti in trecut, dar parca nu vor sa plece
Simt cum ma urmaresc oriunde as merge
Nu e timpul pierdut, acorda-ti un moment
Si realizeaza ceva ce era deja evident
Ca ai un scop, si ca trebuie sa tragi tare
Si nu e necesar sa ai toata lumea la picioare
Prietenii si familia ti-au facut viata mai frumoasa
Ti-au oferit iubire, incredere si speranta
Arata-le recunostinta, si arata-le ca n-au gresit
Cand si-au pus credinta-n tine, cand restul au fugit
Si eu am trecut prin multe, mi-am tinut capul sus
Si mereu am avut cate ceva de spus
Toti avem a doua sansa, si tre sa profitam de ea
E singurul mod prin care ne putem gasii linistea
Uita de regrete, traieste la maxim viata
Si niciodata nu iti pierde speranta

Si-am tinut la el. Chiar am facut-o. Era altfel, era plin de viata. Mi-a pasat cum i-a fost ziua, daca a dormit bine, daca a mancat. Il intrebam mereu daca are ceva pe suflet, daca il macina ceva, daca nu-i da pace. Chiar mi-a pasat. Dar se pare ca, pur si simplu, nu a fost destul. El voia altceva. Voia distractie, aventura, frumusete.
Si l-am iertat, pentru ca m-a ignorat, m-a lasat singura cand aveam nevoie de el, m-a facut sa pun la indoiala tot ce a fost intre noi. L-am iertat, chiar daca nu si-a cerut scuze, chiar daca nu mi-a zis ca regreta. Probabil nici nu-si da seama. Probabil, atunci cand o sa se intoarca, o sa se comporte ca si cum nimic nu s-a schimbat, nimic nu s-a intamplat si o sa se astepte ca eu sa fac la fel, dar uneori e prea tarziu, nu poti sa schimbi un suflet care s-a saturat sa tot fie ranit si uitat. Si cea mai rea parte e ca eu chiar am tinut la el, iar el.. nu stiu daca a facut-o vreodata.

Mi-ai zis intr-o zi sa ma las lejer pe spate ca tu o sa ma tii. Sa am incredere in tine. Mai stii? Si eu am avut, m-am lasat pe spate si tu nu m-ai tinut, iar eu am cazut. 

Prietenii nu exista!

Ce e aia un prieten?

    Prietenii sunt persoanele care sunt cu tine si la bine si la rau” si tu cu ei la fel.

De ce credem noi ce exista “prieteni adevarati”?

 Pentru ca au fost cativa oameni care au suferit din cauza asta, din cauza ca au fost tradati sau din cauza ca au vazut ca asa zisilor “prieteni" nu le pasa si lor le pasa asa ca au vrut ca sentimentu lor sa nu fie impartasit cu nimeni sa nu se mai simta nimeni asa rau. Asa ca au inventat filmele si cartile care ne dau …speranta…speranta ca poate pe undeva prin lume chestiile alea chiar se intampla. Ghici ce? Nu se intampla! Fiecaruia ii pasa de el insusi. Iar noi…cei care am crezut in carti si filme, ne-am refugiat in ele, ne-am tinut de ideea ca daca e scris ca oamenii sunt buni si noi putem fi…noi astia care credem, suferim cel mai mult. Ne intrebam mereu "de ce?”…“de ce mie imi pasa si lui nu?” “de ce eu ma gandesc cum s-ar simti o anumita persoana cand i-as spune ceva…dar alti iti trantesc in fata lucruri care te dor fara sa le pese ca pe tine chiar te doare?” …

Adevarul…

     Asa zisilor “prieteni” le-au pasat de cateva ori…sau s-au prefacut ca le pasa ca la randul tau sa le arati ca iti pasa si tu sa te gandesti “el atunci a fost acolo pentru mine, hai sa fiu si eu in continuare” …tie sa iti pese de persoana aia, sa ajungi sa ti mult la ea, dar ei sa nu ii mai pese, sa ii se para normal ca tie sa iti pese de ea si ei de tine nu…iar cand tu iti dai seama ca nu ii mai pasa sau incepi sa intri la banuieli… o sa te minti singur pentru ca ai devenit dependenta de persoana aceea, o sa te ti cu dintii de ultia farama de speranta ca “poate trece printr-o faza si nu vrea sa arate ca ii pasa…dar eu stiu ca ei ii pasa…i-a pasat atunci…probabil ca inca ii mai pasa" si la final tot tu sa ajungi dezamagit.

anonymous asked:

realizam cat de mult tinem la o persoana dupa ce o pierdem, pentru ca atunci ne amintim toate clipele petrecute cu acea persoana. Toate zambetele, toate lacrimile, toate durerile de burta de burta din cauza rasului, toate momentele. Si apare dorul, ne dam seama cat de mult ne lipseste acea persoana si cat de mult am tinut si inca tinem la ea.

Cam nașpa, nu?