teritoriu

Stimulent de campanie pentru baronii PSD: Dragnea promite, din nou, descentralizarea şi regionalizarea, cele două mari proiecte eşuate ale USL

În plină campanie electorală, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, relansează proiectele privind descentralizarea şi regionalizarea, atât de dorite de liderii din teritoriu. Şeful PSD le promite baronilor PSD că ,după alegerile locale, va încerca repunerea pe tapet a celor două mari proiecte eşuate.

„Proiectul de reorganizare administrativa va fi reluat în anul urmator. Să speram că atunci vor înţelege toate forţele politice, după ce le vor ieşi din cap fumurile legate de anul electoral, şi să ne putem aşeza la masă să avem o discuţie sănătoasă despre reorganizarea administrativă a României“, a spus Dragnea, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Dâmboviţa.

Dragnea spune că reorganizarea admnistrativă nu se poate face fără o descentralizare a puterii. „Faptul că nu se face descentralizare ne face să moştenim şi să ne chinuim cu acelaşi sistem rigid, comunist, pentru că practic instituţiile publice din România sunt aceleaşi de dinainte de revoluţie, cu nume schimbate. Dar acelaşi sistem ultra-piramidal, în care practic piramida este întoarsă, foarte mulţi în administraţia centrală, foarte multă decizie şi resurse financiare, iar la nivelul care e cel mai aproape de cetăţeni, resursele şi decizia sunt foarte mici“, a arătat Dragnea.

Liderul PSD a vorbit şi de un alt vechi proiect al USL: regionalizarea. „Regiunile nu mai pot rămâne în configuratţa actuală. Aceste opt regiuni sunt prea mari, ele au fost făcute in 1997, atunci când aveam un program de preaderare. Pentru acea etapă, această repartizare pe regiuni de dezvoltare a fost bună, administraţia locală din România a învăţat să gândească în spirit regional. Dar în etapa în care discutăm de regiuni administrative, aceste regiuni sunt mult prea mari, greu de administrat şi nu pot fi coagulate toate energiile“, a mai spus Liviu Dragnea.

Cum au eşuat proiectele USL

Liviu Dragnea şi-a trasat, la începutul mandatului, două mari obiective guvernamentale: regionalizarea şi descentralizarea administrativă. Primul a fost abandonat, iar al doilea a fost barat de Curtea Constituţională (CCR).
  În luna februarie 2013, Liviu Dragnea împărţise deja România pe hârtie şi anunţa o nouă unitate administrativă: regiunea. Încă de la început, numărul regiunilor a fost problematic. „Optăm între 8 sau 9 regiuni“, a spus Dragnea la început. Ulterior, numărul acestora a ajuns la 10, dar numai pe hartă. Apoi, Dragnea, pentru a-i împăca pe toţi baronii locali, le-a promis că fiecare oraş mai măricel va fi transformat într-o capitală de regiune, fie ea economică, turistică sau culturală. „Nu va fi o singură capitală într-o regiune. Dacă va fi un sediu administrativ într-un oraş, în alt oraş din alt judeţ va fi, de exemplu, direcţia regională de finanţe, în altă capitală de judeţ va fi direcţia regională de mediu “, spunea Dragnea, care în final, nu a reuşit să-i mulţumească pe baroni.

Totodată, USL anunţase revizuirea Constituţiei, iar noile regiuni trebuiau introduse în noua Lege fundamentală. Cum proiectul de revizuire a eşuat şi el, Dragnea a decis să renunţe definitiv la regionalizare şi s-a concentrat pe descentralizare. Magistraţii CCR au decis că proiectul legii descentralizării, botezat de Dragnea „prima rupere reală de comunism“, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului în noiembrie 2013, este neconstituţional.  

Citeste si:
Scandalul dezinfectanţilor: Iohannis şi Cioloş au convenit să fie modificată legislaţia achiziţiilor publice în domeniul sanitarÎncă doi sportivi români au fost prinşi dopaţi cu Meldonium. Ambii erau calificaţi la Rio de JaneiroFOTO Cum arată insula din Caraibe cumpărată de milionarul american  cercetat în dosarul „Rompetrol II”

LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ Zamfir: "Şah-mat pentru Guvern"
* Notarii reduc cu 50% onorariile pentru acţiunile privind darea în plată

* Dănescu, ARB: “Nu avem, nu am solicitat şi nu am primit informaţii despre notificările pe darea în plată”

——–
* ACTUALIZARE 16:37 KRUK România a decis suspendarea operaţiunilor de colectare amiabilă a cazurilor care întrunesc condiţiile Legii dării în plată

Compania de management al creanţelor KRUK România anunţă că a decis să suspende acţiunile de colectare amiabilă pentru cazurile care întrunesc condiţiile de aplicare a Legii dării în plată, invocând “asprectele neclare” ale actului normativ, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.

“Legea dării în plată a intrat în vigoare în România generând numeroase discuţii în mediul financiar. Datorită acestor aspecte neclare, compania de management al creanţelor KRUK România, membră a Grupului internaţional KRUK cu sediul în Polonia, (…) a decis să suspende acţiunile de colectare amiabilă pentru cazurile care întrunesc condiţiile de aplicare a legii dării în plată. În acest moment, numeroase instituţii financiare din România au exprimat îngrijorări privind aspecte legate de retroactivitatea şi neconstituţionalitatea acestei legi, prevederile sale nefiind suficient de clare referitor la creanţele rezultate din contractele de credit semnate de clienţi şi declarate scadente anticipat de bancă, înainte de intrarea în vigoare a legii”, se arată în comunicat.

Până în prezent, compania susţine că primit un număr foarte mic de notificări (câteva cazuri), dar a hotărât să suspende temporar acţiunile de colectare a cazurilor aflate în colectare amiabilă care întrunesc condiţiile de aplicare a Legii dării în plată, precizând că rămâne “consecventă abordării sale orientată către client şi găsirii celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei financiare a clienţilor”.

KRUK România menţionează că, de îndată ce cadrul procedural va fi clar definit, îşi va adapta activităţile conform acestuia.

(S.A.)

———–

* ACTUALIZARE 13:35 Prima dare în plată finalizată

Avocatul Adrian Cuculis transmite că prima dare în plată a fost finalizată, iar banca şi clientul au ajuns la un consens.

“BCR l-a contactat direct pe unul dintre împrumutaţii pentru care am depus în data de 13.05.2016 notificarea de dare în plată.

Situaţia dânsului era una clară - imobil vândut cu datorie reziduală.

Bcr l-a programat pe acesta pentru săptămâna viitoare, la sediul unei sucursale din teritoriu pentru SEMNAREA UNEI DECLARAŢII PRIN CARE BCR RENUNŢĂ LA ORICE OBLIGAŢIE A ÎMPRUMUTATULUI FAŢĂ DE BANCĂ.

Telefonic s-a confirmat că BCR nu mai are niciun fel de pretenţie şi urmează ca cel puţin în acest caz să REMITĂ DATORIA! Remiterea de datorie are loc atunci când creditorul îl liberează pe debitor de obligaţia sa”, precizează acesta.

(L.B.)

———-

Notarii au hotărât, ieri, să reducă la jumătate onorariile pentru acţiunile privind darea în plată, după ce, săptămâna trecută, au decis să primească notificările aferente pentru o taxă de 100 de lei.

Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR) a anunţat că va propune Ministerului Justiţiei reducerea cu 50% a onorariilor respective, menţionând că aşa “înţeleg să vină în sprijinul cetăţenilor aflaţi în situaţia de a-şi da imobilul în plată în schimbul creditului contractat de la bănci”.

Notarii au dat şah-mat Guvernului, prin decizia luată ieri, spune deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, care a promovat iniţiativa legislativă.

Domnia sa consideră: “Este extraordinar ceea ce notarii au hotărât. Să ţinem cont că sunt privaţi şi că cei care dau în plată reprezentau o nouă sursă de venituri pentru ei. Dar au decis să vină în ajutorul lor, ceea ce Guvernul nu vrea să facă, deşi poate. Ministerul Finanţelor Publice nu spune că nu se poate elimina impozitul pe acest transfer de proprietate fără preţ, ci motivează că aşa e legea. Dacă şi după ce notarii le-au dat palma asta continuă să susţină că eliminarea impozitului nu se justifică, atunci reprezentanţii MFP trebuie să plece”.

Reprezentanţii băncilor nu doresc să facă publică situaţia referitoare la numărul de notificări făcute până acum pentru darea în plată, motivând că justificarea este concurenţialitatea.

“Nu avem, nu am solicitat şi nu am primit informaţii despre notificările de darea în plată”, a spus, ieri, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), care a menţionat: “Avem propriile emoţii. Sperăm ca această lege să nu-i încurajeze într-o măsură prea mare pe cei care pot să plătească, dar nu mai vor. Doar BNR are aceste statistici, pe care le monitorizează, însă este prematur să fie făcute publice. Suntem atenţi la comunicarea pe acest subiect, pentru că nu dorim să mărim riscul, prin declaraţiile noastre”.

Reprezentanţii biroului de comunicare din cadrul Băncii Naţionale a României ne-au spus, miercuri, că nu deţin informaţii legate de subiect.

Potrivit bancherilor prezenţi, ieri, la conferinţa de aniversare a 25 de ani de ARB, darea în plată este “un fenomen în etalare”, cazurile concrete declanşându-se cu fiecare speţă în parte, “care se derulează între bancă şi casa de avocatură care a depus notificarea şi care are o întreagă strategie în spate, un mod de acţiune etc”.

Bancherii spun că iniţiativele legislative de genul Legii dării în plată “mănâncă din capital”, în sensul că băncile sunt obligate să-şi provizioneze mare parte din creditele ipotecare, neputându-se face o estimare clară câte astfel de împrumuturi vor fi stinse prin această procedură. Important de reţinut este că împrumuturile deja executate nu se mai provizionează, ele fiind deja provizionate.

Industria bancară din România este supusă unui risc sistemic sever determinat de cadrul juridic incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu afectarea stabilităţii sistemului bancar şi perspectivei investiţionale, a apreciat, ieri, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), citând Raportul asupra Stabilităţii Financiare al BNR.

Domnia sa a adăugat: “O altă provocare este legată de tratamentul legislativ discriminatoriu în zona bancară pentru investitorii din România, în comparaţie cu alte state UE, cu afectarea capacităţii de creditare. De asemenea, avem presiunile asupra modelului de business al băncilor şi creşterea nivelului de educaţie financiară şi al încrederii”.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a precizat, recent, că Banca Centrală încearcă să calculeze impactul Legii dării în plată, afirmând: “Dominantă este incertitudinea. Pe ce ne-am bazat? Pe opiniile care s-au exprimat în piaţă, de către jurişti, bancheri, pe faptul că noi nu vedem exact care va fi reacţia diverşilor debitori şi pe câteva interpretări greu de clarificat ale textului legii”.

Mugur Isărescu a menţionat că Banca Naţională nu are instrumente pentru realizarea unui studiu de impact al legii.

Întrebat dacă băncile au efectuat un astfel de studiu, în baza căruia să estimeze riscul pe care l-ar putea avea această lege, Sergiu Oprescu a răspuns că ARB nu are studii din care să reiasă riscul sistemic sever: “Nu putem face astfel de studii, nu intră în sfera noastră de activitate, în statutul nostru. Suntem toţi în calcule interne cu privire la efectele Legii dării în plată”.

Florin Dănescu a completat: “Fiecare dintre noi a depăşit etapa de stres şi exerciţiu. Suntem în faza de calcul direct al potenţialului impact, care ţine de particularitatea fiecărei bănci. Suntem într-un exerciţiu concret de a admite acest risc. Şi Comisia Europeană a identificat un astfel de risc şi este suficient să luăm în considerare acest aspect”.

În ceea ce priveşte presiunile asupra modelului de business al băncilor, Sergiu Oprescu a menţionat că, veniturile băncilor au scăzut, din dorinţa de a avea comisioane şi dobânzi mai mici şi din reducerea costurilor. În acest mod, se ajunge în situaţia în care nu mai există rezerve pentru eliberarea spaţiului pentru profit, “ceea ce este îngrijorătror” şi pune presiune pe modelul de business.

EMILIA OLESCU
Sorin Frunzăverde, sentință definitivă
Doi ani de închisoare cu suspendare pentru Sorin Frunzăverde, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Sentinţa vine în dosarul în care a fost acuzat că a făcut presiuni asupra liderilor din teritoriu în campania la prezidenţiale din 2014 pentru ca subalternii săi să strângă voturi pentru Klaus Iohannis.  

Vorbim de o decizie finală așadar în procesul luiSorin Frunzăverde şi Ionisie Ghiorgoni, vicepreședinte al CJ Caraș-Severin. Sorin Frunzăverde nu mai are dreptul să exercite nicio funcţie publică în următiorii 5 ani şi va face voluntariat în cadrul Serviciului de Probaţiune Caraş-Severin. În cazul lui Ionisie Ghiorgoni condamnarea este cu executare. Acesta va sta după gratii 3 ani şi pierde şi el din drepturi.  Vă reamintim că cei doi au fost acuzaţi de DNA pentru că şi-ar fi folosit influenţa pentru a strânge bani şi voturi în campania electorală pentru prezidenţiale din 2014.

Redactor: Caterina Ledrer

UPDATE Prima dare în plată a avut loc în România. Un client al BCR, eliberat de datorii

Un client al Băncii Comerciale Române (BCR) este primul român care a reuşit o dare în plată, după ce şi-a depus cererea în 13 mai, data la care a intrat în vigoare legea, scrie avocatul Adrian Cuculis pe pagina sa de Facebook. Banca nu mai are alte pretenţii.

„Situaţia dansului era una clară – imobil vândut cu datorie reziduală. BCR l-a programat pe acesta pentru săptămâna viitoare, la sediul unei sucursale din teritoriu pentru semnarea unei declaraţii prin care BCR renunţă la orice obligaţie a împrumutatului faţă de bancă. Telefonic s-a confirmat că BCR nu mai are niciun fel de pretenţie şi urmează că cel puţin în acest caz să remită datoria! Remiterea de datorie are loc atunci când creditorul îl liberează pe debitor de obligaţia sa“, a scris Cuculis pe blogul său.   Potrivit Economica.net, clientul era din Zimnicea şi avea un credit în valoare de 48.700 de euro, contractat în anul 2007. În anul 2013, a început executarea sa silită, iar locuinţa i-a fost vândută în 21 noiembrie 2014 la un preţ 74.350 de lei, adică în jur de 16.700 de euro, la cursul din acea dată.    Legea dării în plată a intrat în vigoare în data de 13 mai, după un an de dezbateri publice şi după ce preşedintele Klaus Iohannis a întors-o în Parlament spre modificare.   Actul normativ prevede că românii cu credite pot ceda băncilor locuinţele cu care au garantat în cazul în care nu mai pot plăti, fără a mai rămâne cu alte datorii. Există însă o limită de 250.000 de pentru credit, iar legea nu se aplică şi la programul guvernamental „Prima Casă“.  

Problema impozitului pe tranzacţie, rămasă în coadă de peşte

  Dacă acest client a putut face darea în plată, alţii nu sunt la fel de norocoşi, fiind blocaţi de valoarea mare a impozitului pe tranzacţie.   Iniţiatorul legii privind darea în plată, deputatul PNL Daniel Zamfir, îi cere ministrului de Finanţe, Anca Dragu să clarifice situaţia impozitării pentru darea în plată astfel încât cei care renunţă la case să nu plătească impozitul la valoarea debitului restant, în caz contrar fiind mai bine ca Dragu să plece din Guvern   Daniel Zamfir cere modificarea Codului de Procedură Fiscală pentru ca persoanele care recurg la darea în plată să nu mai plătească impozitul la valoarea debitului restant.   ”De ce notarii publici care provin din mediul privat au înţeles că persoana  care face darea în plată se află într-o situaţie extremă şi nu trebuie împovărată şi mai mult, reducând astfel taxele notariale cu 50%, iar dumneavoastră, doamnă ministru, insistaţi pe ideea impozitării procedurii de dare în plată la valoarea debitului restant?”, se adresează liberalul ministrului de Finanţe.  

“Dacă nu vreţi, mai bine să plecaţi”

  Zamfir susţine că menţinerea nivelului actual al impozitării riscă să elimine avantajele pentru datornic ale dării în plată. ”Ştiţi, doamnă ministru, că de cele mai multe ori valoarea debitului restant este cu mult mai mare decât valoarea iniţială a creditului sau a imobilului care urmează să fie dat în plată?! Ştiţi că valoarea asta include şi dobânzi şi de multe ori comisioane abuzive?! Mai ştiţi că în cazul procedurii de dare în plată costurile sunt mai mari decât la vânzarea unui imobil?! Cum vă puteţi gândi să percepeţi un impozit pe transfer de proprietate la valoarea soldului restant  unor oameni care nu obţin niciun venit, ci pierd totul?”, spune deputatul PNL.   El îi cere ministrului să renunţe la ”atitudinea cinică şi dispreţuitoare” la adresa românilor pe care ar fi arătat-o încă de la începerea mandatului. ”Puteţi să-i ajutaţi pe românii aflaţi în nevoie dar nu vreţi şi dacă nu vreţi, eu cred că trebuie să plecaţi!”, conchide Zamfir.   Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a declarat luni că nu este necesară modificarea legislaţiei pentru eliminarea impozitării transferului de proprietate în cadrul Legii dării în plată, deoarece legislaţia actuală este clară, iar parlamentarii au avut la dispoziţie un an pentru a stabili detaliile aplicării noului act normativ.

Citeste si:
Adevărul Live, ora 16.00: Cum s-au făcut privatizările după Revoluţie?Facebook închide LiveRail, startup-ul cu origini româneştiPremieră în România: Legea prin care şefii companiilor de stat daţi afară pentru performanţe slabe nu pot ocupa funcţii similare 5 ani, promulgată

SCANDAL. Sindicaliştii din Educaţie acuză că mailurile le-au fost ... - RomaniaTV.net

RomaniaTV.net SCANDAL. Sindicaliştii din Educaţie acuză că mailurile le-au fost … RomaniaTV.net Mailurile sindicaliştilor din Educaţie, care pregătesc cel mai mare protest pe 1 iunie, au fost sparte, susţin surse sindicale. Acestea spun că le-a fost citită corespondenţa ţinută cu structurile sindicale din teritoriu cu care stabileau detaliile …

Keep reading

BCE nu are în plan să mai taie dobânda la depozite

Banca Centrală Europeană (BCE) nu are, în prezent, niciun plan să mai reducă dobânda la depozite, chiar dacă din punct de vedere teoretic, are această posibilitate, declară Benoit Coeure, membru în consiliul guvernatorilor instituţiei.

“În principiu, este posibil să reducem şi mai mult dobânda la depozite, dar în prezent nu există niciun plan în acest sens, chiar dacă inflaţia a revenit în teritoriu negativ”, a afirmat Coeure săptămâ¬na trecută, citat de publicaţia niponă Yomiuri Shimbun.

Dobânda BCE pentru depozitele băncilor care îşi depun lichidităţile în exces la banca centrală pe o perioadă de 24 de ore se situează în prezent la minus 0,40%. Dobânda negativă la depozite a fost intens criticată de bănci şi investitori, în special în Germania, pentru că distorsionează pieţele financiare şi afectează profitabilitatea instituţiilor financiare.

Amintim că, la finele lunii aprilie, Mario Draghi, preşedintele BCE, afirma că politicile instituţiei func¬ţionează, dar trebuie “să avem răbdare” ca să vedem rezultatele acestora.

A.V.

Sorin Frunzăverde, condamnat la 2 ani de închisoare
Verdict pentru Sorin Frunzăverde, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin: doi ani de închisoare cu suspendare. Sentinţa definitivă vine în dosarul în care a fost acuzat că a făcut presiuni asupra liderilor din teritoriu în campania la prezidenţiale din 2014 pentru ca subalternii săi să strângă voturi pentru Klaus Iohannis.

De asemenea, Sorin Frunzăverde nu va putea ocupa nicio funcție publică timp de cinci ani.

În primă instanță, Sorin Frunzăverde fusese de asemenea condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Sorin Frunzăverde i-ar fi cerut adjunctului său de la consiliu, Ionesie Ghiorghioni, condamnat în același dosar la 3 ani și 4 luni cu executare, să facă în așa fel încât să îi convingă pe primarii din județ să obțină cât mai multe voturi pentru candidatul sprijinit de PNL la alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis, în caz contrar nu va mai aloca fonduri de la Consiliul Judeţean localităţilor respective.

Dragnea, întrebat când va fi schimbat Zgonea de la şefia Camerei Deputaţilor: Este foarte posibil pe 7 iunie. Marţea neagră

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că PSD nu va încerca debarcarea lui Valeriu Zgonea de la şefia Camerei Deputaţilor până pe 7 iunie, referindu-se la ziua revocării ca la „marţea neagră“.

„Este foarte posibil pe 7 iunie, marţi. Marţea neagră. Este foarte posibil. Este campanie electorală, colegii deputaţi sunt în teritoriu, ca să putem declanşa procedura de revocare ne trebuie în mod aritmetic un număr suficient. Totuşi nu crapă Parlamentul dacă mai stă acolo până pe 7 iunie. Pe 7 iunie suntem pregătiţi să îndeplinim procedurile de revocare, acuma când s-a depus pentru modificarea regulamentului şi nu se mai poate agăţa, sper, de aceste chichiţe“, a spus Liviu Dragnea, întrebat despre când va demara PSD procedura de revocare a lui Valeriu Zgonea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Dragnea nu a vrut să înainteze un nume alc elui care îl va înlocui pe Valeriu Zgonea în fruntea Camerei Deputaţilor. „PSD va face propunerea pentru Camera Deputaţilor în momentul în care acel scaun va fi vacant. Atâta timp cât nu este vacant, eu nu îmi permit să vântur nume care să fie rostogolite. Când scaunul va fi vacant, PSD va face o propunere, care se va şi întâmpla“, a mai spus liderul PSD.

Întrebat cum comentează afirmaţiile lui Victor Ponta privind preluarea conducerii Camerei inferioare a Parlamentului, Dragnea a spus: Este un om foarte înţelept. Chiar dacă e tânăr, are foarte multă înţelepciune”.

Fostul premier Victor Ponta a spus că nu îşi doreşte să preia funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, însă nu înseamnă că nu va accepta să devină al treilea om în stat.

„Nu, dar în viaţă nu faci doar ce îţi doreşti“. Ponta a mai spus că nu a vorbit în PSD despre eventualitatea înlocuirii lui Valeriu Zgonea cu el.

PSD nu se mai grăbeşte cu revocarea lui Valeriu Zgonea, care ar fi trebuit să aibă loc, săptămânile trecute, ci o amână până după alegerile locale. Decizia îi aparţine preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, care, în ciuda dorinţei partidului de a-l înlocui rapid pe Zgonea cu Victor Ponta, nu vrea să facă această mişcare politică în campania electorală. „Trei săptămâni de zile, Zorro se mai joacă puţin prin Parlament, până când îl revocăm. Valeriu Zgonea pentru PSD e deja istorie. Singura aşteptare care mai e în partid e când va pleca, dar toţi militanţii noştri sunt preocupaţi de campania electorală, după 5 iunie o să introducem procedura de revocare, care se va finaliza cu revocare“, a anunţat Liviu Dragnea.

Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor i-ar oferi lui Victor Ponta mult mai multă vizibilitate şi ar putea să-l eclipseze pe Liviu Dragnea în campania electorală. Mai ales că liderii din teritoriu îi cer fostului premier să fie activ în campania electorală, cu scopul de a mobiliza activul de partid. Întrebat dacă Victor Ponta rămâne o variantă pentru şefia Camerei Deputaţilor, Dragnea a evitat să se mai pronunţe. „Până locul nu este vacant, am convenit împreună cu Victor să nu mai vorbim despre asta“, a spus liderul PSD.



Citeste si:
Bărbatul care a evadat marţi din Arestul Capitalei după ce s-a dat drept alt deţinut, a fost capturatPatronul Hexi Pharma, înmormântat miercuri. Martor: „Nu i-am văzut faţa, dar i-am găsit actele în iarbă” FOTOPrună: Directiva privind prezumţia de nevinovăţie are termen de transpunere anul 2018; restul e campanie electorală

SCANDAL. Sindicaliştii din Educaţie acuză că mailurile... - RomaniaTV.net

RomaniaTV.net SCANDAL. Sindicaliştii din Educaţie acuză că mailurile… RomaniaTV.net Mailurile sindicaliştilor din Educaţie, care pregătesc cel mai mare protest pe 1 iunie, au fost sparte, susţin surse sindicale. Acestea spun că le-a fost citită corespondenţa ţinută cu structurile sindicale din teritoriu cu care stabileau detaliile …

Keep reading

DANIEL ZAMFIR: "Notarii vor reduce la minim onorariile, în cazul legii dării în plată"

* Biriş către clienţii bancari: “Iniţiatorii legii nu fac decât să vă instige împotriva mea şi a colegilor din minister”

* Deputatul liberal acuză guvernul Cioloş de ipocrizie
Conducerea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici (UNNP) va da săptămâna viitoare o decizie prin care se vor reduce la minim onorariile notariale în cazul legii dării în plată, a declarat deputatul liberal Daniel Zamfir, în urma unei întâniri pe care a avut-o cu oficialii UNNP. Domnia sa a menţionat: “Mai mult decât atât, (n.r. oficialii conducerii UNNP) au şi trimis în teritoriu o circulară prin care îi îndeamnă pe notari să primească notificările stabilind şi preţul pentru această procedură, care va fi de 100 RON.

Practic, de săptămâna viitoare notarii pot fi contactaţi cu încredere de către cei care vor să dea în plată pentru a depune notificările prevăzute de lege, notificări care vor sista orice plată către bancă pe termen nelimitat, până la clarificarea plăţii impozitului!”

În opinia domnului Zamfir, notarii au înţeles situaţia şi au renunţat la onorarii, deşi acţionează în mediul privat. “În schimb Guvernul tehnocrat, care a pledat tot timpul pentru o lege a dării în plată cu caracter profund social, acum dă dovadă de mare ipocrizie şi refuză să intervină în favoarea oamenilor, având la îndemână pârghiile necesare (o simplă hotărâre de guvern). Aceasta este proba cinismului guvernului tehnocrat în relaţia cu cetăţenii acestei ţări!”, a mai spus Zamfir.

Deputatul liberal a cerut Guvernului să-i scutească de impozitul de 2% pe cei care dau în plată casa la bancă. Potrivit acestuia, este absolut aberant ca unui om care nu a obţinut venituri şi îşi asumă o pierdere uriaşă prin renunţarea la casă să i se ceară impozit de 2% că a realizat o tranzacţie imobiliară de pe urma căreia nu înregistrează niciun profit. “Normal ar fi ca cel care să-şi dea casa în plată să nu fie impozitat de stat, pentru că nu operează o tranzacţie imobiliară la care obţine venituri, aşa cum prevede art 111 din Codul Fiscal”, a spus Zamfir.

“Guvernul este ipocrit, pentru că pe de-o parte mi-au cerut mie să fac legea cât mai socială, în schimb acum el (nr. Ministerul Finanţelor) interpretează cum vrea art.111 din Codul Fiscal”, a declarat iniţiatorul legii dării în plată, citat de Mediafax.

Darea în plată a unui bun imobil este considerată, din punct de vedere fiscal, un transfer al dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal şi se impozitează în conformitate cu prevederile art. 111 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, la valoarea declarată în actul de dare în plată, precizează Ministerul de Finanţe într-un comunicat, după ce notarii au solicitat un punct de vedere.

“Impozitul este datorat de către debitor şi se plăteşte conform prevederilor Codului fiscal. Concret, în cazul unui imobil dobândit în 2008 cu un debit pentru care se face darea în plată de 500.000 de lei (prin debit înţelegem datoriile din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare) şi cu o valoare minimă stabilită de Camerele notarilor publici, de 400.000 de lei, valoarea la care se calculează impozitul pe venit este cea a debitului, adică la 500.000 de lei”, a explicat ministerul.

Grupul Clienţilor cu Credite în CHF: “Articolul 111 Codul Fiscal nu prevede impozitarea dării în plată”

Impozitarea actelor de transfer de proprietate aferente procesului de dare în plată nu este, în prezent, prevăzută legislativ, susţine Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC).

Un comunicat al Grupului menţionează: “Contrar celor afirmate atât de către doamna Dragu, cât şi de către domnul Biriş, articolul din Codul Fiscal (art. 111) la care dumnealor fac referire nu prevede impozitarea dării în plată. (…) Darea în plata NU aduce niciun venit clientului bancar, acesta renunţând la proprietate în favoarea băncii, fără a avea un beneficiu, ci dimpotrivă, suportă o pierdere ce echivalează cu valoarea apartamentului. Consumatorul nu încasează SOLDUL creditului + dobânzi + penalităţi, aşa cum susţine, considerăm, în mod eronat, Ministerul Finanţelor Publice, ci pierde un imobil pe care îl deţine. Banca, în schimb, obţine o proprietate pentru care nu mai are dreptul să solicite plata ratelor, fiindcă este proprietatea cu care s-a garantat un credit. Consumatorul a plătit deja impozit atunci când a cumpărat imobilul prin contractul de vânzare-cumpărare, folosind împrumutul la bancă pentru finanţare. Ba chiar sunt cazuri în care cumpărătorul a achitat integral tot impozitul aferent, vânzătorul fiind interesat să obţină un preţ şi atât. Conform MF, cel care doreşte să apeleze la legea dării în plată ar trebui să plătească impozit de cel puţin două ori, dacă nu de trei. În cazul dării în plată, nu se cumpără şi nu se vinde nimic, ci se şterge o datorie în urmă transferului de proprietate.

Aplicabilitatea legii face referire la «construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii». Pe ce se întemeiază interpretarea doamnei Ministru Dragu şi a domnului Biriş că impozitul se calculează la valoarea soldului + dobânzilor + penalizărilor? Adică dumnealor vorbesc de un impozit pe o suma datorată băncii, pe care banca o va încasa în viitor, suma pe care tot banca o poate modifică oricând şi oricum. Din aceste motive considerăm că punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice nu are un temei legal. Mai mult, este revoltător faptul că această interpretare eronată a Codului Fiscal pune încă un obstacol, care s-ar putea dovedi fatal, în calea cetăţenilor care ar vrea şi au nevoie disperată să beneficieze de legea dării în plată. Nu este normal ca statul să vrea să se îmbuibe din tragediile oamenilor, nu este normal să pui taxe pe libertatea lor. Pentru debitori, atitudinea reprezentanţilor Ministerului Finanţelor seamănă izbitor cu cea a băncilor care s-au opus din răsputeri acestei legi. Sesizăm aceeaşi nepăsare faţă de situaţia reală a cetăţenilor, care au ajuns la capătul puterilor şi care sunt nevoiţi (din cauza practicilor ilegale şi abuzive ale băncilor) să renunţe la tot ce au plătit până în prezent (avans, rate lunare, comisioane bancare), dar şi la imobilul în care locuiesc”.

Mai mulţi membri ai grupului au trimis mailuri, atât doamnei Dragu, cât şi domnului Biriş, în încercarea de a clarifica această interpretare pe care Ministerul Finanţelor Publice a oferit-o asupra problemei impozitării.

Răspunsul primit de la domnul Biriş este:

“Stimate domn, Îmi pare rău că sunteţi obiectul unei (alte) manipulări şi că aţi fost făcut să credeţi că această problemă vine de la MF, nu din modul defectuos în care Legea 77/2016 privind darea în plată a fost redactat. Corect ar fi fost să fim întrebaţi înainte, de către iniţiatori, cu privire la impactul fiscal, aşa cum am fost dealtfel întrebaţi de patronatele bancare cu privire la mai multe aspecte fiscale ale dării în plată care le erau de interes”.

Potrivit răspunsului domnului Biriş către membrii grupului, textul din Codul fiscal nici măcar nu face referire la “venit”, ci doar la transfer de proprietate (ceea ce se face la darea în plată): “De asemenea, textul prevede că inclusiv în cazul donaţiilor (!) - dacă nu sunt făcut între rude, se datorează impozitul. Cred că suntem de acord că în nici un caz donaţia nu generează "venit”, fiind o liberaţiune şi cu toate acestea este impozitată. Nu vă spun că este corect să fie impozitate, ci doar vă spun ce prevede legea. Ca să putem spune noi, la MF, că acest impozit nu se datorează, era nevoie de o prevedere expresă în acest sens, prevedere care ar fi trebuit să fie inclusă în lege de către iniţiatori. Acum, domniile lor, nu fac decât să vă instige împotriva mea şi a colegilor din minister, pentru că nu au inclus în legea iniţiată de dânşii o literă în plus la alineatul (2): «e) în cazul transferului dreptului de proprietate în condiţiile legii privind darea în plată». În lipsa unui astfel de articol, răspunsul nostru nu putea fi decât cel pe care îl criticaţi, oricât de nedrept ar părea el".

Reprezentanţii GCCC reacţionează la răspunsul oficialului Ministerului Finanţelor: “Nu ştim la ce manipulare face referire domnul Biriş, însă ştim cu certitudine că debitorii sufocaţi de datorii au aşteptat cu nerăbdare legea dării în plata. De asemenea observăm din răspuns că domnul Biriş omite să menţioneze titlul capitolului din Codul Fiscal, în care se face clar referire la VENITURI, titlu pe care a uitat să-l transcrie (pentru acurateţe?). Atacurile ironice la adresa iniţiatorilor acestei legi, puternic susţinuţi de cetăţeni, sunt cel puţin ciudate în contextul în care te adresezi unor oameni care aşteaptă cu sufletul la gură să poată beneficia de lege. Cât despre faptul că în lege nu a fost cuprinsă menţiunea cu privire la impozitare, de ce ar fi trebuit inclusă când aici nu e vorba de un venit, ci de eliberare de datorii? Unde este logica impozitării unei datorii? În plus, chestiunile legate de impozitare nu ar trebui să fie clarificate de Codul Fiscal? Dacă statul consideră că trebuie neapărat să se înfrupte din nenorocirea oamenilor, de ce nu a clarificat aspectul timp de un an de zile în care această lege a fost în dezbateri la Parlament? Timp în care Guvernul a emis puncte de vedere”.

GCCC - Grupul Clienţilor cu Credite în CHF solicită Guvernului să emită o Ordonanţă de Urgenţă prin care să se excepteze clar cetăţenii români beneficiari ai legii dării în plată de la plata oricărui impozit legat de transferul de proprietate sau altor taxe având acelaşi regim.

A.S.

ART. 111 - Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

(1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

(i) 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

(ii) peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

(i) 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

(ii) peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

METEO | Când se încălzește vremea
Ploile nu vor ocoli astăzi nici zona Capitalei, iar temperaturile se anunţă modeste. Cu cât ne apropiem de weekend veştile sunt mai bune. După mijlocul săptămânii vremea va intra într-un proces de încălzire.

Masivele din estul şi din sudul ţării se află sub cod portocaliu de vreme rea până la ora 15:00. Acolo va continua să plouă torenţial şi se vor cumula cantităţi de apă între 50 şi 80 l/mp, aşa că riscul de inundaţii este foarte ridicat. În plus, până la ora 21:00 rămâne valabilă şi atenţionarea de furtuni pentru mare parte din teritoriu. Aversele vor aduce cantităţi de apă de peste 25l/mp şi vor fi însoţite de tunete, fulgere, vijelii şi căderi de grindină.

Având în vedere norii persistenţi și ploile torențiale, temperaturile maxime vor fi mai mici faţă de cele normale pentru această perioadă, iar la nivelul ţării se vor situa între 15 şi 25 de grade Celsius. Nici Capitala nu face excepţie de la vremea instabilă, iar temperaturile se anunţă modeste, cel mult 20..21 de grade.

În perioada urmatoare, fenomenele de instabilitate atmosferică se mai restrâng la noi în ţară.

În plus, după mijlocul săptămânii vremea va intra într-un proces de încălzire. Vedem că temperaturile maxime vor creşte progresiv şi vor ajunge, în prag de weekend, la 29…30 de grade în vestul şi sud-vestul ţării.

 

VIDEO Cum încearcă şefii Poliţiei şi Jandarmeriei din Vaslui să mascheze violenţa din şcoli:”E firesc ce se întâmplă. Vreţi să fie numai balerine în şcoală?”

Discuţii contradictorii s-au purtat, marţi, în cadrul şedinţei ordinare a Colegiului Prefectural Vaslui, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Vaslui, Gabriela Plăcintă şi comandantul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Vaslui, Ionel Mirică, prezentând statistici total diferite cu privire la infracţiunile care au loc în şcoli şi numărul unităţilor de învăţământ care au asigurată pază.

Prefectul de Vaslui, Daniel Olteanu, a convocat şefii serviciilor deconcentrate din judeţ pentru a dezbate pe seama siguranţei în şcoli, reprezentantul Guvernului în teritoriu, arătând că judeţul Vaslui are nevoie de o strategie coerentă şi muncă în echipă pentru a diminua fenomenul infracţional şi că metoda ”ascunderii gunoiului sub preş” nu mai trebuie acceptată. Daniel Olteanu este prefectul judeţului Vaslui din a doua jumătate a lunii februarie, anul curent. 

Dezbaterile de marţi s-au aprins după ce statisticile prezentate de şefa Învăţământului şi comandantul Poliţiei au arătat realităţi total diferite. 

În timp ce şeful IPJ Vaslui a declarat că în primul trimestru al acestui an în şcolile din judeţ s-au înregistrat 40 de infracţiuni, cu 11 mai multe faţă de perioada similară a anului trecut, fiind semnalate 23 de furturi, 14 loviri, o ameninţare, un caz de şantaj şi unul de abuz, conducerea IŞJ Vaslui a dat publicităţii o statistică proprie, efectuată în urma contabilizării tuturor incidentelor petrecute în unităţile de învăţământ, care artă că în şcoli s-au petrecut peste 1131 de incidente. 

”Noi avem propria statistică, în care sunt prezentate toate evenimentele care au avut loc în şcoli şi vorbim aici de 399 loviri uşoare, 310 distrugeri de bunuri, 150 de insulte grave şi repetate, 76 însuşiri de bunuri, 89 de instigări la violenţă, 42 de cazuri de intrări ale unor persoane străine în şcoli, 26 de furturi şi 26 de cazuri de consum de alcool. Sunt lucruri care nu trebuie trecute cu vederea. (…) Este clar că există probleme şi împreună, prin dezbatere publică şi prin efort conjugat, putem înregistra progrese”, a declarat inspectorul general şcolar din cadrul ISJ Vaslui, Gabriela Plăcintă. 

Şeful Jandarmeriei: ”Aţi vrea să fie numai balerine şi numai pinguini în şcoli?”

Comandantul Inspectoratului de Jandarmi al Judeţului Vaslui, Paul Smântână, a afirmat că situaţia prezentată de IŞJ este una ”exagerată” şi că nu poate fi de acord cu ea. În schimb, şeful Jandarmeriei s-a arătat mulţumit de situaţia prezentată de şeful Poliţiei.

”La atâtea zeci de mii de copii, 43 de infracţiuni, din care 12 loviri, e firesc. Ce aţi vrea să fie numai balerine şi numai pinguini în şcoli? E normal, sunt oameni, se mai ceartă, se mai trag de haine. E firesc să fie aşa ceva. Dar să nu ducem la extrem. Potenţialul elevilor din judeţul Vaslui, este foarte mare.Tot ne scăldăm în loviri şi alte alea (…) Noi ne facem cu prisosinţă datoria. 399 (cazuri de loviri prezentate de şefa ISJ Vaslui n.r.), eu nu sunt de acord. Statisticile le fac fac specialiştii ”, a declarat Paul Smântână, în cadrul Colegiului Prefectural.

Declaraţia şefului Jandarmeriei Vaslui poate fi vizionată mai jos:

Prefectul de Vaslui: ”Nu sunt de acord să trecem lucrurile grave sub preş”

În timp ce şeful Jandarmeriei Vaslui o apostrofa pe şefa Inspectoratului Şcolar pentru statistica prezentată, a intervenit prefectul Daniel Olteanu, arătând că nu este de acord cu poziţia sa, 

”Domnule colonel, dacă un copil dă o palmă unui alt copil este un act de violenţă şi nu putem fi de acord cu el. Mă văd nevoit, pentru prima dată de când lucrăm împreună să nu fiu de acord cu dumneavoastră. Sunt de acord cu dumneavoastră că vorbim prea puţin de copiii care fac performanţă, dar asta (statisticile n.r.) nu sunt de acord să le trecem cu vedere, nu le putem trece la evenimente minore. Domnule colonel, 399 de loviri, fie ele şi uşoare, sunt loviri, 310 cazuri de distrugere a bunurilor din şcoli sunt 310, nu 10, alte 110 cazuri de insulte grave repetate, sunt 110 cazuri. Sunt lucruri care se întâmplă şi nu sunt de acord să le trecem uşor sub preş. Trebuie să prevenim lucrurile astea”, a declarat prefectul Daniel Olteanu (foto centru, jos).

”Fiecare zi pierdută fără ca noi să facem ceva este prea mult”

Reprezentantul Guvernului în Vaslui a declarat şefilor de deconcentrate că împreună trebuie să găsească o strategie pentru a preveni lucrurile grave care se întâmplă în judeţ.

”Nu e normal să nu ne punem de acord cu aceste date, să avem situaţii diferite. Toate instituţiile implicate trebuie aduse la aceeaşi masă, într-un mecanism integrat, trebuie să învăţăm să lucrăm împreună, pentru că ne mor copiii. Alcool în şcoli, droguri, discriminare, manifestări rasiste. Vasluiul este pe primul loc la violuri, Vasluiul este pe primul loc la copii morţi prin inec. Aceste lucruri se întâmplă şi fiecare zi pierdută fără ca noi să facem ceva este prea mult!”, Daniel Olteanu, prefect de Vaslui

Vicepreşedintele CJ: ”Am devenit cu toţii prea indiferenţi.Spiritul cetăţenesc este zero”

Prezent la întâlnire, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Vasile Mihalachi, a afirmat că pentru rezolvarea multora dintre cazurile de violenţă care se petrec în judeţ, este necesară implicarea autorităţilor locale, dar şi a cetăţenilor simpli, care au devenit indiferenţi la ceea ce se întâmplă în societate. 

”Vorbim cu toţii de instituţii, dar instituţia ‘om’ unde este? Am devenit cu toţii prea indiferenţi. Am dat copilul la şcoală şi aşteptăm să se ocupe de el doar profesorul, poliţistul sau jandarmul de la poarta şcolii. Suntem prea puţin preocupaţi de ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi de aceea societatea românească este pe o pantă descendentă’, a declarat Vasile Mihalachi. El a precizat că sunt necesare adunări publice la care să participe factorii decizionali şi persoanele cu influenţă în comunitate: primari, profesori, preoţi, poliţişti şi medici.

”Haideţi să facem ceva să nu mai fim pe primul loc la violuri de babe, doamne fereşte. Când auzi la televizor dimineaţa, gata la Vaslui unul a mai violat o babă. Nu aţi spus nimic despre treaba asta (referindu-se şa şefii Poliţiei şi Jandarmeriei n.r.). Baba, beţivul sau toţi noi suntem vinovaţi? Spiritul cetăţenesc este zero”, a declarat Vasile Mihalachi.  

Declaraţia vicepreşedintele CJ Vaslui, mai jos:

Referitor la statistica prezentată de ISJ Vaslui, şeful Inspectoratului de Poliţie, comisar şef Ionel Mirica, a a avut o replică uluitoare acesta, descurajând reclamarea eventualelor incidente care se petrec în şcoli, pentru a nu mai pune judeţul într-o imagine negativă.

Declaraţia şefului IPJ Vaslui mai jos:



Citeste si:
CTP: „Medicii sunt primii vinovaţi pentru Hexi Pharma!“A fost publicată lista cu datornicii Oradei. Cine se află în topul ruşiniiCele trei dosare ale traficanţilor de comori furate din cetăţile dacice vor fi soluţionate la Curtea de Apel Alba Iulia

Moţiunea pe Agricultură. Dragnea: Am văzut că este un guvern PNL, să vedem dacă e şi UNPR - Digi 24

Digi 24 Moţiunea pe Agricultură. Dragnea: Am văzut că este un guvern PNL, să vedem dacă e şi UNPR Digi 24 Moţiunea simplă pe Agricultură, depusă de PSD şi ALDE, nu a putut fi votată în Camera Deputaţilor din lipsă de cvorum. Dezbaterea se va relua, prin urmare, după alegerile locale, deoarece deputaţii intră în campanie în teritoriu. Liderul social … Dragnea, despre lipsa de cvorum la plen: Astăzi am văzut că este un guvern PNL, să vedem…

Keep reading

UNIUNEA EUROPEANĂ: România a avut cea mai mare inflaţie negativă

România a avut, în aprilie, cea mai mare inflaţie negativă în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o rată de minus 2,6%, faţă de minus 2,4%, înregistrată în martie, arată datele publicate astăzi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), menţionează unele surse din presă.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro şi în UE a coborât la minus 0,2% în aprilie, de la nivelul zero în martie, revenind în teritoriu negativ.

În aprilie, 17 state membre au înregistrat rate anuale negative ale inflaţiei, pe primele locuri fiind România (minus 2,6%), Bulgaria (minus 2,5%) şi Cipru (minus 2,1%). La polul opus, cele mai mari rate anuale ale inflaţiei s-au raportat în Belgia (1,5%) şi Suedia (1%).

Comparativ cu martie 2016, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, a rămas stabilă în şapte ţări şi a crescut în opt state.

În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii preţurilor l-au avut restaurantele şi cafenelele (cu o creştere 0,13 puncte procentuale) şi chiriile (cu o creştere de 0,08 puncte procentuale). De cealaltă parte, cel mai semnificativ impact negativ asupra inflaţiei a venit din partea combustibililor pentru transport (minus 0,54 puncte procentuale), a combustibilului pentru încălzire (minus 0,22 puncte procentuale) şi a gazelor naturale (minus 0,13 puncte procentuale).

Banca Centrală Europeană mizează pe o creştere a preţurilor de sub 2%, însă inflaţia în zona euro s-a situat sub această ţintă încă de la începutul lui 2013, iar anul trecut a coborât chiar şi în teritoriu negativ, în condiţiile în care preţul la petrol s-a redus semnificativ.

Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus estimările privind creşterea economică şi rata inflaţiei în zona euro, atât în 2016, cât şi în 2017, în condiţiile în care preţul scăzut al energiei se va răsfrânge şi asupra preţurilor altor bunuri şi servicii.

Conform noilor prognoze de inflaţie prezentate de BCE, zona euro ar urma să înregistreze în acest an o inflaţie de doar 0,1%, faţă de 1% cât estima anterior, iar prognoza pentru 2017 a fost revizuită la 1,3%, de la 1,6%.

De asemenea, după primele estimări privind inflaţia în 2018, BCE prognozează o rată de 1,6%, sub ţinta de 2% avută în vedere de gardienii euro. Inflaţia în zona euro a fost sub ţinta avută în vedere de BCE în ultimii trei ani, iar cele mai recente prognoze sugerează că situaţia se va repeta şi în următorii trei ani, potrivit surselor citate.

Irina Mina

Liviu Dragnea a anunţat când va fi schimbat Valeriu Zgonea
Valeriu Zgonea ar putea fi revocat din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor în prima şedinţă a plenului după alegerile locale. Mai exact, pe 7 iunie. Data a fost anunţată de preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

„Este campanie electorală, colegii deputați sunt în teritoriu. Ca să putem declanșa procedura de revocare ne trebuie, în mod aritmetic, un număr suficient (de parlamentari - n.r.). Totuși, nu crapă Parlamentul dacă mai stă acolo (Valeriu Zgonea - n.r.) până pe 7 iunie. Pe 7 iunie suntem pregătiți să îndeplinim procedurile de revocare”, a spus Liviu Dragnea într-o conferință de presă la Sebeș, scrie Agerpres.

„Când scaunul va fi vacant, PSD va face o propunere, care se va și întâmpla”, a completat liderul PSD.

Conducerea Senatului, o nouă încercare de a discuta cazul Corlăţean

Biroul Permanent al Senatului se reuneşte, luni, pentru a lua act de cererea de începere a urmăririi penale pe numele senatorului PSD Titus Corlăţean, urmând ca solicitarea să fie transmisă Comisiei Juridice. Senatorii nu vor acorda un vot înainte de alegerile locale.

Este a doua încercare de convocare a Biroului Permanent al Senatului, după ce, marţi, discuţia din conducerea Senatului nu a putut avea loc din lipsă de cvorum, senatorii aflându-se în vacanţă parlamentară.

Din cei 13 membri ai Biroului Permanent al Senatului, au fost prezenţi doar şase, iar numărul minim de senatori pentru a deschide şedinţa era de şapte. „Am reprogramat reuniunea Biroului Permanent luni, 23 mai, ora 11.00, cu speranţa că cei care sunt în teritoriu vor putea să vină“, a anunţat preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

Conducerea Senatului nu trebuia decât să ia act de solicitarea DNA şi să o trimită mai departe către Comisia Juridică, însă această procedură nu a putut fi îndeplinită din cauza absenţei senatorilor, care nu au binevoit să vină în Bucureşti. Prin gestul senatorilor, Titus Corlăţean, acuzat de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale în dosarul Diaspora, mai câştigă câteva zile în favoarea sa.

Mai ales că fostul ministru de Externe va fi primul senator care va beneficia de modificarea Regulamentului Senatului, în sensul în care termenele privind procedurile de ridicare a imunităţii au fost prelungite. Dacă luni senatorii din conducerea Senatului vor reuşi să ajungă la muncă pentru a asigura cvorumul, cererea DNA de urmărire penală a lui Corlăţean ar putea ajunge să fie votată în plenul Senatului după alegerile locale din 5 iunie.

După modificarea Regulamentului, Comisia Juridică are la dispoziţie cinci zile să elaboreze un raport preliminar, în care să spună doar de câte zile are nevoie pentru a-l audia pe Corlăţean. Ulterior, Comisia Juridică are la dispoziţie alte 14 zile să ofere un aviz consultative. Numai parcurgerea acestor două etape durează mai mult de trei săptămâni, mai mult decât perioada până la alegerile din 5 iunie. Dacă senatorii vor întinde la maximum calendarul procedural pentru a-l ajuta pe Corlăţean, cererea DNA ar putea fi votată în plen abia la jumătatea lunii iunie, adică în aproximativ o lună de zile. În alte cazuri, solicitările DNA au fost soluţionate în mai puţind e o săptămână.

 



Citeste si:
Euro 2016: Lotul preliminar al Cehiei pentru Campionatul European. Veteranii Cech şi Rosicky nu lipsesc din lotGâlcă va fi liber de contract. Conducerea lui Espanyol nu l-a dat încă afară, dar i-a găsit înlocuitor pentru sezonul viitorMETEO Cum va fi vremea în acest început de săptămână

Deputaţii vor fi în vacanţă electorală până pe 7 iunie. Să venim aici, să facem cheltuieli inutile? - Mediafax

Mediafax Deputaţii vor fi în vacanţă electorală până pe 7 iunie. Să venim aici, să facem cheltuieli inutile? Mediafax Deputaţii vor lucra în teritoriu până pe 7 iunie, potrivit unei decizii a Biroului Permanent, a declarat, marţi, secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici. Politic. Cioloş: OUG privind salariile corectează inechităţile pentru aceleaşi funcţii … Mircovici: Deputații - în teritoriu până pe 7 iunie; vom lucra mai…

Keep reading

Deputaţii vor fi în vacanţă electorală până pe 7 iunie. Să venim aici, să facem cheltuieli inutile?
Deputaţii vor lucra în teritoriu până pe 7 iunie, potrivit unei decizii a Biroului Permanent, a declarat, marţi, secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici.

External image


Deputaţii vor fi în vacanţă electorală până pe 7 iunie. Să venim aici, să facem cheltuieli inutile?
Stratfor. Explicația pentru încercările Rusiei de a-și împinge zona de influență spre centrul Europei
Pentru că, aproape în fiecare zi, dinspre Moscova vin ameninţări, vin veşti despre o dinamică periculoasă în strategia ruşilor. E neobosita încercare a lui Vladimir Putin de a-şi menţine zonele de influenţă spre Vest, spun cei mai mulţi analişti politici. Iar aceste zone nu se închid la limita graniţelor sale, ci sunt împinse mult spre centrul Europei. De ce vrea Rusia să aibă un cuvânt de spus în teritorii pe care nu le mai deţine? Nostalgia trecutului sovietic ar fi un răspuns. Dar nu singurul. Agenţia americană Stratfor are şi o altă explicaţie. 

Deşi este cea mai mare ţară din lume, Rusia are un teritoriu imposibil de apărat şi care nu iartă. Inima Rusiei, care se întinde de la centura Volgăi până în suburbiile Moscovei, nu are nicio barieră naturală geografică. De aceea, în mod tradiţional, ţara şi-a ancorat teritoriul în bariere geografice importante, departe de inima sa, pentru a ţine la distanţă puterile străine.

Astfel, dominaţia Rusiei s-a întins spre est, peste tundrele îngheţate ale Siberiei, până la Oceanul Pacific. La sud-est, până la Munţii Tien Shen ai Asiei. În sud, până la Munţii Caucaz, care mărginesc Iranul şi Turcia. Şi, în cele din urmă, la vest, până la Munţii Carpaţi din centrul Europei.

Dar există o breşă importantă în această întindere geografică: câmpiile din nordul Europei, care fac legătura între Carpaţi şi Marea Baltică. Acestea au - în partea cea mai îngustă - o lăţime de 482 de kilometri, cunoscută drept fâşia din Polonia. Acest punct îngust se află la nord-vest de Varşovia şi ajunge până la Cracovia, în sud.

Rusia a suferit trei atacuri importante pe această axă: Napoleon, Wilhelm al II-lea şi Hitler. Rusia ar vrea să controleze teritoriul dintre Rusia şi fâşia poloneză şi să împingă totul cât mai la vest cu putinţă, ştiind că odată ce un duşman trece de acel punct îngust, are apoi drum deschis spre inima Rusiei.

Cererea DNA în cazul lui Titus Corlățean, tărăgănată de conducerea Senatului

External image

Biroul Permanent al Senatului nu a discutat astăzi solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului Titus Corlățean, în dosarul votului din diaspora. Nu a existat cvorum de lucru, a spus sec președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Oficialul a precizat că a convocat o nouă ședință săptămâna viitoare, luni. Călin Popescu Tăriceanu a spus că au fost doar şase membri ai conducerii Senatului, iar numărul minim de senatori pentru a deschide şedinţa era de şapte. ”Am reprogramat reuniunea Biroului Permanent luni, 23 mai, ora 11.00, cu speranţa că cei care sunt în teritoriu vor putea să vină”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, care a precizat că şedinţa s-a convocat de pe o zi pe alta, iar senatorii au fost în imposibilitatea de a ajunge la Bucureşti. Călin Popescu Tăriceanu susține că au lipstit reprezentanţi de la toate partidele politice. Șeful Senatului a adăugat că nu ştie ce conţine dosarul lui Titus Corlățean și că aşteaptă punctul de vedere al Comisiei juridice. ”Am spus despre solicitare că acolo este vorba despre obţinerea de foloase necuvenite pentru un altul şi având în vedere că alegerile le-a câştigat actualul preşedinte, bănuiesc că el a obţinut aceste foloase necuvenite, că ştiu că domnul Corlăţean nu este din acelaşi partid cu domnul Iohannis, era  şi este în PSD. Deci, premisa din start mi se pare că este greşită, dar o să vedem ce spune referatul şi comisia juridică”, a explicat Tăriceanu citat de News.ro.  Potrivit procedurilor, Biroul Permanent al Senatului este cel care trimite solicitarea DNA la Comisia juridică, care are termen de cel mult 14 zile pentru elaborarea unui raport. După avizul comisiei, plenul Senatului votează cererea DNA. Titus Corlăţean este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale la alegerile prezidențiale din 2014. Fostul ministru de Externe este acuzat că ar fi organizat secții de votare în străinătate după bunul plac și în acest fel l-ar fi favorizat pe candidatul PSD, Victor Ponta.   La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe la secţiile de vot, iar mii de oameni nu au mai putut vota. Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea Ministerului de Externe între cele două tururi de scrutin.

http://ift.tt/22dhx6J http://ift.tt/1TUSYVT