rau,m

Dragi parinti…..
Va multumesc ca imi amintiti in fiecare zi ca sunt un esec, un dezastru….
Stiti, imi pare rau ca m-am nascut si nu sunt ,,fiica perfecta’’ pe care voi v-ati dorit-o. Imi pare rau! Nu sunt perfecta. Nici pe departe. Si, nici nu o sa fiu. 
Aveti dreptate. DA! Sunt un dezastru dar…voi, nu ar trebui sa ii spuneti asta copilului vostru… 
Ar trebui sa fiti…. diferiti si sa va comportati altfel cu mine. 
Mama… de cate ori ai venit sa-mi dai vreun sfat? Nu ai facut asta niciodata, scumpa mea. 
Mereu, am cerut parerile si sfaturile unor necunoscuti. 
Si tata, mai stii cand plangeam si tu, in loc sa ma consolezi si sa-mi spui ca o sa fie totul bine ai venit la mine si mi-ai spus ca ma dai afara din casa daca mai plang? Mai stii asta….?
M-am saturat si, ma doare…. chiar dor vorbele astea, mai ales daca vin din partea parintilor tai. 
Imi aduc aminte de momentele cand eram mai mica…. stateati mereu cu mine, ma iubeati….. Credeam ca asa o sa fie tot timpul. Dar, acum realizez ca m-am inselat amarnic crezand asta. 
Si…. intr-o zi, m-a intrebat cineva cum ma inteleg cu voi… iar eu, am izbucnit in lacrimi. Asta a fost prima oara cand nu m-am putut abtine….. 
Voi, nu ma cunoasteti nici macar putin. 
Credeti ca mereu cand zambesc o fac pentru ca sunt fericita? Nu…o fac pentru voi… sa nu va ingrijorati..
Dar, acum mi-am dat seama ca nu trebuie sa imi mai ascund lacrimile si sa stau seara afara sa plang la ore tarzii…. 
Si daca ati stii ca fac asta, tot nu v-ar pasa nici macar putin. 
Sunteti mereu ocupati. Nu aveti timp de mine!…. Si, cand aveti timp si incerc si eu sa ma apropii de voi, mereu ma alungati si imi spuneti ca nu aveti chef de prostiile mele si nu are sens ce spun….
Niciodata n-o sa aflati ce fel de copil aveti. 
Eu… sunt distrusa. Sunt un om distrus. Ma uit in oglinda si imi vine sa o sparg…. Ma urasc din tot sufletul meu. 
Nu o sa stiti ca eu as vrea doar sa dispar, sau macar merg intr-un loc in care sa nu mai stiu de nimic…
Si, mereu… cand va spun ce as vrea sa devin voi incepeti sa radeti si imi spuneti sa imi scot tampeniile din cap pentru ca eu nu sunt capabila de nimic si nu o sa ajung niciodata unde imi doresc. 
Imi pare rau. Chiar imi pare rau ca aveti un copil ca mine. Nu stiu, poate ca am gresit eu cu ceva si nu mi-am dat seama.
Dar, nu va faceti mari griji…. intr-o zi, o sa plec si n-o sa ma mai intorc niciodata. Iar atunci, o sa fiu multumita ca v-am facut fericiti macar o data in viata mea.

Sunt un esec, okay? Un dezastru! Mereu fac totul gresit, ma detest . Sunt un gunoi. Nu merit sa traiesc, okay?! Imi pare rau ca m am mai nascut, ca poate parintii mei erau mai ok fara mine. Si ca mi am facut “prieteni”. Poate asa nu plecau niciodata . si cel mai tare regret ca am lasat oamenii sa se ataseze de mine..mă urăsc, okay?

M-am cam saturat. De tot.
Incep sa fiu destul de irascibila cu tot ce ma inconjoara. Stii, daca stai bine si te gandesti, de fapt toti suntem. Odata si odata ajungem sa cunoastem o curva, un baiat bun, o prietena sincera si putine persoane de incredere. Odata si odata tot incercam sa fumam, poate si sa ne drogam. Odata si odata tot punem gura pe alcool si ne facem praf. Odata si odata tot dam de greutati in viata. Groaznic.
Dar ce e cel mai important, odata si odata realizam, in sfarsit, ca viata in general e o tarfa bolnava, una care iti da putine momente de placere si multe momente de tristete.
Doare. Si pe mine m-a durut rau de tot cand m-am desteptat. 
Dar cel mai tare doare faptul ca e adevar si ca ti se deschid ochii. Ca realizezi ca nu e asa de roz pe cat iti parea totul, nu e asa colorat precum iti spuneau toti.
E un adevar crud, pe care daca ajungi sa-l gasesti si sa-l intelegi realizezi ca il gasesti la altii sub forma de minciuna. Pentru ca ei pur si simplu nu recunosc adevarul sau chiar mai bine, ii doare fix in p**a.
Gresesc cu ceva? V-am luat prea pe nepregatite? Spuneti-mi va rog daca da. Dar inainte sa ma criticati, stati si ganditi bine de 10 ori si trageti o linie o singura data.
—  denydrogzz

anonymous asked:

Ma simt atat de rau.De 3 saptamani m-am despartit de iubitul meu.Auzind asta, un vechi amic care ma placea vrea sa isi incerce din nou norocul.Sincer nu stiu daca pot face asta, ma simt atat de prinsa in trecut...

Pai daca tu nu simti nimic pentru el , nu se merita sa ii dai sperante false. Dupa doar ii faci rau. Mai ai nevoie de timp ca sa treci peste fosta relatie, si e ok. O sa fie totul bine😊

Tu pentru mine ai ramas

Tu pentru mine ai ramas,
Cea ce n-aude al meu glas.
Femeia care o iubesc,
Sau zana la care gandesc.

Gandesc ca va veni o zi,
In care-ai vrea a mea sa fii.
Insa atunci va fi tarziu,
Ca nu mai vreau poate sa stiu.

De ce atat timp a trecut,
Sa vrei s-o ei de la-nceput.
S-acum tu vrei sa poti iubi,
Insa a mea nu vei mai fi.

Pentru c-am suferit prea mult,
Tu n-ai stiu cat m-a durut.
Sa vad ca ai pe-altcineva,
Si cum saruta gura ta.

In timp ce eu stateam plangand,
Sperand s-ajung in al tau gand.
Macar o zi sa te gandesti,
Macar o zi sa ma iubesti.

Insa ce-am vrut nu sa-ntamplat,
Durerea rau m-a apasat.
In timp ce tu stateai razand,
Stateam in ploaie blestemand.

Destinul pe care il am,
N-aveam nimic din ce-mi doream.
Si lucrul cel mai important,
Ca ma simteam abandonat.

De cea pe care am iubit,
Caci n-a-nteles ce am simtit.
Si plang ca n-am putut schimba,
Inima ta prin strofa mea.

Strofa pe care eu am scris,
Gandinduma l-al nostrum vis.
In care noi eram iubiti,
Dar n-am stiu ca iar ma minti.

Cand imi spuneai ca iti doresti,
Ca nu-i de-ajuns doar sa iubesti.
Si vrei ca sa te simti iubita,
Dar nu stiam ca-ti este frica.

Cand totul este prea frumos,
Tu nu zambesti…intorci pe dos.
S-acum te joci cu-al meu destin,
Lasand in urma numai chin.

Si-n agonie lasi pierdut,
Omul pe care la durut.
Cand ii spuneai ca sufereai,
Sau cand stia ca tu plangeai.

Insa nimic nu a contat,
Chiar de iubea cu adevarat.
Si renunta la viata sa,
Ca s-o salveze iar pe-a ta.

Imi pare rau...

Imi pare rau ca mi-am batut joc de tine si sentimentele tale. Tu nu meritai asta, dar nici eu nu meritam sa ma minti.
Imi pare rau ca te-am facut sa-ti pierzi timpul cu cineva care nu merita.
Imi pare rau ca ti-am dat sperante desarte.
Imi pare rau ca m-am pripit in alegerea de a ma desparti de tine, dar acum e prea tarziu.
Te vreau inapoi, dar stiu ca e prea tarziu si nu vreau sa risc sa te fac sa suferi iar…

anonymous asked:

hei Luka, nu prea cred ca o sa-ti dai seama cine sunt sau.. cine am fost.. sincer, imi pare rau ca m-am indepartat in halu asta de tine, am un caracter jegos si sunt o persoana care nu (prea) merita sa aiba persoane in juru ei, pentru ca le las balta.. asa cum am facut si cu tine, dar crede-ma, ca nu era cu intentie , nu am vrut sa ma indepartez de tine, iarta-ma.

Dacă nu eram în necunoștință de cauză m-aș fi gândit la altcineva.

Worte in Rosenblättersegel

Titelidee von Tindómerel alias Rabenherz.
(einer traumhaften Dichterin)


vergangen mag der Regenbogen
seine einzige Seelenwimper schenken
entrissen dem Weirauchwesen
aus dem Erzengel
ihr Fegefeuer tranken


wurde geboren auf schwarzen Schwingen
im schimmernden Sternmantel
vergessener Nebel
ein königlich Wundenherz
der Traumwiesen


mitten des Sommers greller Farben
weint der Himmel kalte Schauer
ein Rausch entsteht
beschwingter Schattenraben
magischen Bann zu feiern
verborgener Gaben


in stiller Andacht
wir blicken
in endlose Ferne
Blinden scheint
dies dunkle Nacht
den Liebenden
einsame Sterne

wenn Erde aus der Haut Süße trinkt
und Knospen wiegt im Nachtwind
fassen Kinderhände und bergen
Spielsachen die vor Sehnsucht
zerborsten sterben


tanzt sie mit selbst=
genähtem Traumfächer
weihrauchtrunkene
Metamorphosen
über verschlafene Dächer
nüchterne Stätte
eingesargter Toten


wo Rosenlippen traurig knistern
auf Steinwegen welke Hände kratzen
blutige Küsse zertreten flüstern
welch Schönheit
alle Augenblicke hatten!


© j.w.waldeck 2008

Please do not USE
anything of my work!

Jită,

‘I don’t want to see you on the streets or even again in my dreams.’ Although right now I’m wearing the shirt you wore on January 4th, the last time we kissed. The night I took care of you because you were drunk. The night you told me to hug you so you can fall asleep. The night I did hug you tight like I knew you were going to give up on me. The night you told me “I love you” for the last time and I knew you meant it. And I know you still do. Otherwise, why’d you call me every damn time you get high, even tho you could call HER. Why’d you text me two or three times a day asking if I am allright, knowing that I went to the hospital every day for the past two weeks. Why’d you still tell me you care about me? Why?
Now, with tears on my face, I can’t erase you from my mind, I see your face everywhere, those big brown beautiful eyes of yours and the little dimple that appears on your cheek when you look at me and smile. I remember that I was smiling and you looked at me, smiled, then told me 'Stop smiling that way because I like it too much’ and I could see in your eyes how badly you wanted to grab my waist and kiss me. That was after the first time we broke up. You told our friends you are afraid of losing me, then chose to leave. I never understood your bipolar decisions. After our last night, you tried to make me admit that I accepted to be friends with you because I hoped we’ll get back together, but I guess that’s what you’ll want sooner or later.
Anyway, I have to warn you that you’ll have some kind of regret and you’ll be surprised to find out that I’m not gonna forgive you. Maybe I love you, maybe I care about you a lot, but my heart can’t be broken again. It is said that if a person makes a mistake once, they’ll make it again. I couldn’t take it once again. They also say that if you love someone, you have to let them go. If they come back, they are yours forever, if not, they never were. You came back to me once, then you came back to her, but not really left me. You are still here, worried about myself and you get gealous, even if I’m not yours. What am I supposed to do in this shitty situation? I know you wish I was still yours. I know you regret it. More and more everyday.