pustoaica

Nu sunt bine,dar cui ii pasa?
Nimeni nu are obligatia de a avea grija de un dezastru ambulant ca si mine,cu atat mai putin tu,straine si cum as putea sa am pretentia  sa cer cuiva sa ii pese de viata mea,cand nici macar mie nu imi mai pasa?
Multi care nu ma cunosc si probabil ca si marea majoritate a oamenilor care o fac,tind sa creada ca nu sunt altceva decat o pustoaica care are nevoie de atentie,care se da depresiva pentru ca asa e la moda,dar adevarul e ca nu sunt depresiva,niciodata nu am fost si in niciun caz nu vreau sa cersesc atentie,doar ca ma simt rau si nu imi dau seama cum vine asta.
Stii momentele acelea in care nu ai niciun chef,in care pur si simplu esti gol pe dinauntru?Ei bine cred ca ceea ce simt eu e ceva de genul acesta,doar ca atunci cand toata treaba asta interactioneaza cu viata de licean si cu lucrurile pe care trebuie sa le faci,devii un nimeni.Tot ceea ce am facut in ultimele zile a fost un dezastru,am pierdut ore gandindu-ma la nimic si am devenit bota la lucrurile la care chiar ma descurcam.Ma simt groaznic fara sa stiu de ce si e aiurea rau.Nu ma pot concentra,nu imi sta capul la nimic,nici macar pentru teza nu am fost in stare sa repet ceva.Sunt goala ca o sticla de cola dupa ce da fratemi-o de ea si tot ce vreau e sa se termine toata perioada asta idioata.
Timpul trece si nu are rabdare ca eu sa imi revin din asta si in loc sa ma bucur de el,sa fac ceva costructiv pentru viata mea,eu scriu,cel putin inca mai pot face asta.
As vrea sa ingrop perna in lacrimi,dar nici pentru asta nu mai am vlaga.Sunt obosita si tind sa cred ca nu din cauza lipsei de somn.Cred ca va vine o vreme in care starea asta de un ban jumate ma face sa pierd totul,nu e ca si cum am mare lucru,dar totusi e groaznic sa simti ca mai ai putin si pierzi si ultimul lucru care mai conteaza.
—  19augustanonimat
Draga societate..

 ‘’ Am boala pe lume , 

Poate ca de asta nu-mi mai arde acuma de glume ‘’

Ce pula mea tot faci de la o vreme incoace?

Nu te-ai saturat sa-i joci pe astia ca la carte facandu-i sa creada pentru o clipa ca ei sunt aia speciali si ca e vina ta?

Mi-ai bagat doliu national.Am fost de partea ta,am jelit cu tine.S-au dus suflete,au plans multi,de la pizde de 12 ani pana la batrani intelepti.Au inebunit virtualu’,media,toata tara mai pe scurt.Si-au exprimat condoleantele.

Cat a trecut?O luna,mai mult?Mai putin?Intreaba-i de Colectiv…

Au iesit in strada,au dat-o in cealalta extrema,au dat vina pe politica,au sarit de cur,au mers in strada,au inebunit iar,cu tot.Toata tara la proteste !

Intreaba-i acuma..unde sunt eroii nostri..?

Sunt undeva in ceruri,ca stii ca-s ateu,au murit,si-au sacrificat vietile pentru ale altora.Aia is eroi.Mi-a murit mosu’ care in fiecare an la 96 de ani curata drumul de zapada sa treaca masinile ca n-au ei angajati care s-o faca.El era un erou.

Ati bagat-o mondial cu ISISu’ vostru.Paris.Au inebunit iar ai mei.S-au facut parti,pro si contra despre cum sunt ei destepti,si-au schimbat fotografiile de profil..

Intreaba-i acum !

‘’ Suferinta prea mult ma doare ,

Sa fiu al dracu’ si cat de tare ‘’

Ce ai de gand sa le oferi in meniu?

Vine Craciunu’,n-au timp sa le mai peste ca tre’ sa-si umple burtiile si sa dea gata tot vinu’.Soriciu’ afumat,cadouri la aia mici,spirit cica.

Chiar nu ai orbit sau chiar esti proasta,draga societate?

M-am saturat sa ii tampesti cu iubirea ta pastia mici,sa-i faci sa sufere virtual ba ca is grasi,ba ca is urati,sa-i faci sa se taie la vene,ori sa se injure intre ei cu friendzonu’ lor si relatiile lor virtuale.

M-am saturat sa-i faci pe toti sa creada ca ‘’Tara e de cacat ! ‘’ cand jumate din ei n-au iesit din ograda natala..Avem o tara frumoasa,draga mea societate.

Avem multe,orase,munti,dealuri,podisuri,avem ciobani cu oile,si nu aia comerciali din reclamele de la Vodafone,daia’ care fac asta cu iubire.Avem batrani care-si asteapta nepotii si copiii care i-au uitat.Ii asteapta cu lacrimi in ochi si cu fiori in corp.

Avem tinere talente care pleaca afara ca te cam caci tu pe tine.

De ce tre’ sa parasesc strazile mele cand termin liceul?Sa fac un ban?Sa fac o familie?

NU,NU,NU,NU,NU !

Draga societate,pune-l pe Chirila sa le scrie o carte,sa se numeasca ‘’Cum sa fii OM’’ si pune-i sa o citeasca.Stai ca am uitat,sa citesti nu e la moda.Fa un film,bag-o pe Ruby,baga-l pe Dorian Popa,baga-le comerciali,ofera-le reclame la produsele tale infecte si fa-i sa intealaga ceva.Da-le filmul gratis,ca n-au bani de filmele tale cu preturi de magnati.Oare vor intelege?

Draga societate,noi doi trebuie sa sta de vorba la un pahar de Jack..

O sa te imbat si o sa te bat pana intelegi filmele din capu’ meu.

Draga societate,fii geana.

Cum se face ca fratele meu trebuie sa sufere si sa traiasca cu gandul ca din clipa in clipa va ramane fara apartament,iar altu’ a spart 500 intr-un club?

Cum se face ca pustoaica mea e indoctrinata la scoala cu educatia ta de cacat fara noima,si plange mereu ca da capacitatea ta infecta?Cum se face ca orice i-as zice nu o sa va face sa inteleaga ca ai reusit s-o capturezi?

Cum se face ca lucrez,imi fac banii mei cinstiti,si vecinele batrane ma fac un drogat infect?Si de ce?Ca am un tatuaj?Ca ascult rap?Ca injur?Ca beau?

Cum se face ca monotonia e acaparata de suflete moarte care pe zi ce trece devin roboti?

Cum se face ca ce vreau eu,nu pot avea?Vreau averi?Nu.Vreau superputeri?Nu.Vreau nemurire?Poate,dar nu..

Vreau pace..

Vreau pace pe timp de razboi !

Draga societate , tu mi-ai luat mie un frate…sau doi?parca erau 3…

Mi-ai facut multe da’ te iert,ca asa m-a invatat bunicu’ si tata.

O sa-ti arat ca eu unul pot.O sa continui sa nu fiu un jeg,sa nu trec pe langa amaratii care nu au case,fara sa le dau un leu,indiferent ca il fumeaza sau il beau,sa fie cinstea mea !

O sa arunc gunoaiele la gunoi.Si palea umane.

O sa continui sa mai fac gesturi pentru tipe,ca aia pentru care am facut scrisoarea.Si daca am parte de prostie ca la ea,tot o sa continui.

O sa continui sa fac ce imi trece prin cap,pana in ziua in care pustiul meu va simti ca vrea sa fie ca tacsu.

Daca vrei sa ma opresti,te provoc sa incerci.O sa fiu cel mai mare hater al tau pana mor,si o sa iti arat ca nu-s ca ei.

‘’ Trecand peste toate,

Lasand in urma soapte… ‘’

Cu drag ,

jumatecopiljumateadult.

Mi-ar fi usor sa spun ca era diferita de totii oamenii pe care ii cunoscusem pana atunci,ca era persoana care ar fi putut schimba valurile marii in praf de stele,ca era copilul care mi-a furat mai multe zambete decat orisicare strain care a trecut pe drumul vietii mele,dar ea era mai mult de atat,mai mult decat un copil,mai mult decat un suflet pierdut in mare.
Ea era un fel de combinatie stranie dintre un roman de dragoste si polinoamele de la matematica.Era complicata,era singura in marea aceea de oameni in care se avanta zilnic.Era fata cu sfaturi,pustoaica cu castile in urechi si soricelul de la biblioteca.Avea un tupeu mai mare decat ea,dar se inrosea instantaneu cand ii spuneai cuvinte frumoase.Era un copil care iti punea zambetul pe buze,era fata care oferea cele mai calde imbratisari si cele mai dragute fraze pe care cineva ti le-ar fi putut spune.
Avea o contradictie in suflet.Azi era bine,radea cu gura pana la urechi si nu aveai cum sa nu zambesti cand ii vedeai sclipirea din ochi,iar maine devenea o umbra,iar sclipirea din ochi i se stingea.Azi iti zambea si se stramba cand nu intelegea ceva,iar maine devenea irascibila.Azi era un copil,maine un adult cu probleme.
Era o fire vulcanica,cu o fasie de sensibilitate in inima.Avea niste ochi ciudati,genul acela de ochi care semanau cu marea in zorii zilei si niste strari sufletesti care iti dadeau ameteli.Niciodata nu simtea un singur lucru,intotdeauna mai era ceva care o facea sa simta mai mult decat putea duce.
Nu am reusit niciodata sa o cunosc,intotdeauna avea ceva care te facea sa nu intelegi ce ai in fata ta,un copil,un adult,un adolescent pierdut in noapte.Nu am reusit sa o cunosc,dar de cateva ori am reusit sa o inteleg,sa ii inteleg durerea,pasiunile si fericirea.
La urma urmei era ca si matematica.Nu am fost niciodata in stare sa inteleg cu ce se mananca,care e relatie dintre cifre si litere,dar de putine ori reusit sa inteleg cateva rupturi de pagina,care au contat mai mult decat toata formulele care iti rasturnau sentimentele cand le vedeai asternute pe foaie.
—  19augustanonimat
Prefer sa imi creez propria lume decat sa stau aici, in realitate. De ce sa stau si sa ma prefac ca totul e bine, cand totul ma distruge. Fiecare cearta, fiecare om care vrea sa se certe cu mine, fiecare lucru care imi distruge notiunea de “sunt bine”. De ce nu pot sa fiu si eu o pustoaica care cea mai mare problema a ei e o despartire? De ce…? Incerc sa fiu puternica si sa rezist, dar ce se va intampla cu mine cand nu o sa mai pot sa rezist…?
—  Eu.