petrolier

4

Edito

Carburants : tyinbo larg pa, M. Lurel !

Des marges très faibles, des profits limités, de fortes contraintes : c’est le portrait que les pétroliers dressent — ou font dresser — d’eux-mêmes. Tel n’est pas l’avis de Victorin Lurel, qui « pousse » contre vents et marées un décret renforçant la régulation des prix.

http://www.7lameslamer.net/carburants-tyinbo-m-lurel.html

Les Deux Pétroliers sur la Seine

12 Janvier 2009

Je me balade le long de la Seine avec des gens inventés. On se trouve entre Rouen et Le Havre, dans une zone pleine de verdure. On discute et on marche jusqu’à s’arrêter devant une grande colline et un petit tunnel creusé dedans dans lequel la rivière s’enfonce. Un petit pétrolier est en train d’en sortir (quand même suffisamment grand pour que mon coeur rate quelques battements).

Il passe à notre niveau et j’arrive à voir à travers l’un des hublots sur la coque comme si j’étais capable de zoomer. Mon regard atterrit en fait dans la cabine de pilotage (située en soute, donc) et le capitaine est là, en train de conduire. C’est un jeune d’une vingtaine d’années qui écoute de la musique super fort et qui essaie de chanter du rap par-dessus le son, le tout en dansant n’importe comment. J’entends comme si j’étais à côté de lui.

Soudain, un autre pétrolier au moins trois fois plus gros (donc trois fois plus dangereux pour mon coeur) débarque aussi du tunnel en allant beaucoup plus vite que l’autre. Il rattrape le petit et passe tout simplement dessus en l’engloutissant totalement sans paraître vraiment dérangé (pourtant ça se voit quand un pétrolier est dérangé). Je suis vraiment terrorisé maintenant.

Je me focalise sur le gros bateau puisqu’il ne reste plus que lui et mon point de vue passe à l’intérieur, comme pour l’autre. Je me retrouve dans la cabine aussi, et je remarque que le pilote est exactement semblable à celui du petit pétrolier. En fait, c’est lui, c’est le même, toujours à chanter et à écouter de la musique fort. Il n’est pas plus embêté que ça d’avoir survécu à un accident tout en se téléportant dans une autre embarcation.

La Seine se transforme alors en torrent, à cause d’une pente qui semble avoir été fabriquée comme dans une attraction aquatique (c’est tout droit et tout bien plat). Le gros bateau descend et se retrouve balloté comme si ce n’était qu’un simple canoë (nouvel arrêt cardiaque). Il arrive dans un deuxième tunnel beaucoup plus grand et large. Cette fois, c’est juste une voûte construite pour décorer (aucune autre explication possible), sans colline autour. L’intérieur est composé de deux canaux très fins, placés en parallèle de chaque côté du fleuve, avec plein de petites roues à aube installées à la suite qui font circuler l’eau dans le sens inverse de celui de la Seine (ça ne sert apparemment à rien mais c’est joli).

Mon point de vue se place alors involontairement au-dessus du bateau, comme si j’étais une mouette qui aurait voulu respirer la fumée noire des cheminées (pourtant je suis juste au bout du tunnel à regarder de loin). Sans trop savoir comment, j’arrive quand même à voir que le pilote se rend compte qu’il a sûrement détruit le petit pétrolier (que l’on n’a jamais revu d’ailleurs). Il passe une chanson encore plus entraînante, se met presque à hurler les paroles et décide de faire demi-tour pour constater les dégâts (cette manoeuvre effectuée sur un fleuve avec un vaisseau de cette taille, ça vaut le coup).

L’énorme paquebot remonte le torrent en avançant à peine à deux kilomètres par heure. Le gars qui le conduit se motive tout seul en chantant de plus en plus fort : “Sauvez le Saïgon !” en référence au nom de l’autre pétrolier qui a été coulé dans l’histoire. Je reprends ma vision normale et je m’en vais, laissant les éventuels survivants sans assistance, au risque de les condamner à se faire foncer dessus encore une fois.

Les valeurs suivies à la clôture de la Bourse de Paris

PARIS (Reuters) - Les valeurs du jour mardi à la Bourse de Paris, où le CAC 40 a clôturé en baisse de 1,69% à 3.997,54 points, sous la barre des 4.000 points en clôture pour la première fois depuis octobre 2014, alors que la situation des banques européennes, exposées au secteur pétrolier, continue d'inquiéter les investisseurs.

* ARCELORMITTAL a subi une baisse de 10,79% à 2,878 euros, la plus forte du CAC 40 alors que plusieurs analystes continuent d'avoir des doutes sur le sidérurgiste malgré le renforcement de son bilan avec une augmentation de capital de trois milliards de dollars.

* Les GROUPES PETROLIERS ont cédé 3,16% en Europe, la rechute des cours du pétrole (-3,7% pour le baril de Brent à 31,65 dollars à 18h05) ne faisant qu'accentuer les inquiétudes sur leur situation financière liée à la faiblesse des prix de l'or noir.

TECHNIP a perdu 5,04% à 40,515 euros et TOTAL 3,58% à 36,805 euros quand, hors CAC, CGG a abandonné 17,54% à 0,47 euro, plus forte baisse du SBF 120 et VALLOUREC 12,41% à 3,457 euros.

* Les VALEURS BANCAIRES ont encore perdu 3,97% alors qu'elles sont rattrapées des deux côtés de l'Atlantique par le risque crédit qu'elles avaient ignoré pendant des mois en dépit de sa montée progressive puis de son envolée, notamment dans le secteur de l'énergie avec l'effondrement des cours du pétrole.

CREDIT AGRICOLE a reculé de 4,54% à 7,839 euros, SOCIETE GENERALE de 4,38% à 28,825 euros et BNP PARIBAS de 3,56% à 37,9 euros.

* De nombreuses VALEURS CYCLIQUES ou exposées aux MARCHÉS ÉMERGENTS ont été pénalisées par les inquiétudes persistantes sur la croissance mondiale, à l'image de CARREFOUR (-2,93% à 23,53 euros) ou de LVMH (-2,60% à 147,75 euros).

* NUMERICABLE-SFR (-3,29% à 29,58 euros) et sa maison mère ALTICE (-5,03% à 11,235 euros) ont été pénalisées par les craintes croissantes des investisseurs sur le segment du crédit en général et la dette des deux sociétés en particulier.

* En revanche, GENFIT (+9,06% à 26,615 euros) s'est violemment retournée à la hausse après l'ouverture des marchés américains et a clôturé en tête de l'indice SBF 120 dans des volumes élevés. Un trader parisien a mis en avant la volatilité du titre et rappelé que la valeur fait régulièrement l'objet de spéculations.

* EUROFINS SCIENTIFIC a gagné 1,09%. Jefferies a relevé son conseil sur la valeur de “conserver” à “acheter”, estimant que les objectifs du groupe pour 2020 étaient atteignables.

(Joseph Sotinel et Alexandre Boksenbaum-Granier, édité par Dominique Rodriguez)

Life is great by the sea

New post on the blog!! Check it right now!! Besos, M&I

External image

Hola de nuevo!! El sonido del mar. Solo eso. Nos encanta el mar, en verano y en invierno. Esa gran masa de agua salada que esconde tantos secretos y de la que podemos disfrutar, aunque solo sea observando y oliendo la brisa marina. En el post de hoy os enseñamos distintos outfits para chicos. Las fotos están tomadas en Badalona, concretamente en el “Pont del Petroli”, un pontón que fue construido…

View On WordPress

Finally I did check out at 8 am, and not regret. I slept for an hour, then, damn favorable hobbled for half an hour to the main square, the Towers of Petrolis (it really unreal and huge, visit it at night!). So at 9 am I had no problems with pretty much Selfies, made without prying eyes. In addition, given that the weather pleased more and more, by noon it began to deny my head, and about one o'clock of overheated phone. Be careful and vigilant! I was warned by my friend. But I’m faced with extremely friendly people. Perhaps this wish for all lady’s, as the country is still a Muslim. Local girls are exclusively scarves. Although I and millions of female tourists walk around Kuala Lumpur in a vest and shorts without any problems (but dressed in the morning, I did not dare to put on too frank top). I’ll give tribute to Malaysian, they tried for Chinese neighbors and was decorated with every major point in honor of the Chinese New Year, malls, airport, all stations. By the way if you want to travel in Malaysia, don’t forget to get one more adapter. Already in the middle of the day I was faced with the problem of not similar outlets, and spend last percent of the charge for posting pics in da Instagram. And don’t forget to stand on the left side of escalator. Along with Singapore and Hong Kong, the country adheres to left-hand traffic! by elle_blink https://www.instagram.com/p/BBRfAKdPE7Q/

Marile bănci de investiţii, lovite de prăbuşirea preţului petrolului

Instituţiile financiare de pe Wall Street au susţinut boom-ul sectorului petrolier din America, finanţând proiecte de forare foarte scumpe, care au inundat lumea cu ţiţei.

Supraproducţia din domeniu a cauzat, însă, scăderea preţului ţiţeiului până la circa 30 de dolari barilul, de la un vârf de 145 de dolari în 2008, situaţie care a lovit semnificativ sectorul bancar.

Zeci de companii petroliere au intrat în faliment, iar cele care încă se menţin în viaţă sunt supuse unui stres financiar major, fiind nevoite să-şi reducă cheltuielile şi să taie zeci de mii de posturi.

În condiţiile date, băncile nu-şi mai recuperează creditele acordate şi se văd obligate să-şi constituite provizioane care le taie din câştiguri. Odată ce câştigurile sunt afectate, are de suferit şi dinamica acţiunilor acestor instituţii, titlurile pierzând teren semnificativ de la începutul anului curent.

Trei dintre cele mai mari bănci americane au avertizat, anul acesta, că preţul ţiţeiului va continua să scadă, ceea ce “va da dureri de cap pe Wall Street”, mai ales dacă barilul va ajunge la un preţ de 20 de dolari, poate chiar de 10 dolari.

Banca americană “Wells Fargo & Co.” a acordat credite de peste 17 miliarde de dolari sectorului petrolului şi gazelor, iar potrivit Reuters, expunerea “Wells Fargo” pe acest sector este de 1,9%. Acum, instituţia îşi constituie provizioane de 1,2 miliarde de dolari pentru acoperirea pierderilor generate de “deteriorarea continuă a sectorului energetic”, conform Money CNN. În acest context, acţiunile acesteia au scăzut cu peste 8% de la începutul lui 2016.

Totodată, “JPMorgan Chase & Co.”, cea mai mare bancă americană, are o expunere pe sectorul petrolier de 1,6% din totalul creditelor. Banca şi-a constituit provizioane adiţionale de 124 de milioane de dolari ca să acopere potenţialele pierderi din creditele acordate în domeniu şi a avertizat că suma poate creşte la 750 de milioane de dolari dacă preţul petrolului se va menţine la 30 de dolari în următoarele 18 luni. Titlurile “JPMorgan Chase” au scăzut cu 16% anul acesta.

În acelaşi timp, “Citigroup” Inc., care are o expunere de 3,3% pe segmentul amintit, şi-a constituit provizioane de 300 de milioane de dolari pentru pierderi din creditele acordate sectorului petrolier, iar banca estimează că “preţul ţiţeiului se va menţine la un nivel redus o perioadă lungă de timp”. “Citigroup” estimează că, dacă preţul rămâne la circa 30 de dolari/baril, banca va avea pierderi din creditele pentru energie de circa 600 de milioane de dolari în primul semestru din 2016. Conform băncii, această sumă se poate dubla la 1,2 miliarde dolari dacă preţul petrolului scade la 25 de dolari barilul şi rămâne la acel nivel. Titlurile “Citigroup” s-au depreciat cu 21% de la începutul anului curent.

Totuşi, Paul Miller, director general al FBR Capital Markets, este de părere că împrumuturile acordate sectorului petrolier nu reprezintă aceeaşi ameninţare pentru bănci pe care au reprezentat-o ipotecile în deceniul trecut. Acesta spune că băncile au fost nevoite, acum, să-şi constituie provizioane ca să absoarbă pierderile.

“Marile bănci ar putea avea o expunere de 1%-6% pe acest sector. Asta nu le va ucide. Nu e ca în anii 2006-2007”, subliniază Miller.

Conform Reuters, “Bank of America” Corp., a doua mare bancă americană, are o expunere pe sectorul energetic de 2,4%, “Morgan Stanley” - de 5%, iar “Goldman Sachs Group” Inc. - de 2,1%. Titlurile “Bank of America” au coborât cu 21% anul acesta, la fel cele ale “Morgan Stanley”, iar acţiunile “Goldman Sachs Group” - cu 10%.

De menţionat că, în perioada 2005 - 2008, când preţurile de pe piaţa petrolului au fost mari, ţările exportatoare de ţiţei din întreaga lume s-au angajat în mari programe de investiţii pentru diversificarea economiei. Instituţiile financiare au realizat profituri importante atunci şi păreau stabile financiar, cu un nivel redus al creditelor neperformante. Dar, criza financiară globală din 2008-2009, urmată de declinul puternic al preţului petrolului au lovit, mai târziu, multe ţări exportatoare de ţiţei din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Domenico Fanizza, director adjunct al Fondului Monetar Internaţional (FMI), arată că exporturile, veniturile guvernamentale şi soldurile fiscale ale acestor ţări s-au redus dramatic, iar slăbirea creşterii PIB şi scăderea pieţelor acţiunilor, respectiv a preţurilor proprietăţilor imobiliare au afectat atât companiile, cât şi băncile, având de suferit creditarea către sectorul privat. În unele ţări, guvernele s-au văzut nevoite să intervină în sectorul financiar intern prin garantarea depozitelor, prin sprijin cu lichidităţi, injecţii de capital sau achiziţii de acţiuni.

* Sistemul petrodolar, aproape de colaps?

În 2015, publicaţia Zero Hedge anticipa moartea sistemului petrodolar, care a susţinut hegemonia monedei americane timp de mai multe decenii, asigurând că producătorii de ţiţei îşi “reciclau” veniturile în dolari în active denominate în valută americană.

Amintim că ţările OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) au decis, în 1975, să stabilească preţul pentru livrările lor de ţiţei exclusiv în dolari americani, în schimbul protecţiei militare.

Sistemul petrodolar (“petrol pentru dolari”) a creat o cerere imediată artificială de dolari la nivel global. Şi, bineînţeles, cum consumul mondial de ţiţei a sporit, la fel a crescut şi cererea de dolari americani.

Dar, în timp, dolarul şi-a pierdut tot mai mult din putere, determinând câteva state producătoare de ţiţei să înceapă să-şi pună întrebarea dacă au fost înţelepte atunci când au acceptat la plată pentru livrările de petrol o monedă care este tot mai slabă. Astăzi, unele state au încercat să renunţe sau au renunţat deja la sistemul petrodolar: Iran, Siria, Venezuela, Coreea de Nord. Mai sunt şi alte ţări care au ales să-şi utilizeze propriile monede petru livrările de ţiţei: China, Rusia şi India.

În perioada de boom al materiilor prime, statele bogate în petrol au acumulat miliarde de dolari în rezerve pe care le-au investit în datorii SUA şi alte titluri. Ocazional, acestea au cumpărat “active trofeu”, precum zgârie-nori din Manhattan, case de lux în Londra sau Clubul de fotbal Paris Saint-Germain.

Acum, însă, că preţul petrolului a ajuns la 30 de dolari barilul, Arabia Saudită şi alte ţări bogate în ţiţei rămân fără rezerve în “petrodolari”. Unele state, precum Angola, îşi pierd economiile într-un ritm record, înlăturând o sursă de lichiditate pe pieţele globale.

Dacă preţul petrolului rămâne la un nivel redus, se va diminua cererea de active - de la datorii guvernamentale europene până la proprietăţi imobiliare în SUA -, dat fiind că ţările producătorare vor să-şi umple găurile din bugete cu banii obţinuţi din vânzarea de ţiţei.

“Este pentru prima oară în 20 de ani când ţările OPEC scot lichidităţi de pe piaţă şi nu le adaugă, prin investiţii”, afirmă David Spegel, şef de departament la “BNP Paribas”.

Odată ce lichiditatea seacă tot mai mult, specialiştii nu doar pun sub semnul întrebării sistemul petrodolar, ci se tem tot mai mult de consecinţele situaţiei actuale.

ALINA VASIESCU

Băncile de investiţii au cea mai mare expunere pe sectorul petrolier, fiind sensibile la şocurile preţurilor acestei materii prime.

Profitul "Shell" a scăzut cu 44% în T4 2015

“Royal Dutch Shell” Plc, cel mai mare grup petrolier european, şi-a redus cu 44% profitul ajustat în ultimul trimestru (T4) din 2015, în ritm anual, la 1,8 miliarde de dolari, pe fondul declinului cotaţiilor ţiţeiului.

Cifra este conformă aşteptărilor analiştilor.

“Shell” a informat, ieri, că pe întregul an 2015, câştigul său a scăzut cu 80%, la 3,84 miliarde dolari.

“Shell” şi-a redus costurile operaţionale cu 4 miliarde de dolari anul trecut, respectiv cu aproape 10%. Pentru anul curent, compania şi-a stabilit ca ţintă o diminuare cu 3 miliarde de dolari în 2016 şi anticipează că va realiza cheltuieli de capital de 33 miliarde dolari în anul curent.

“Shell” va acorda un dividend de 1,88 dolari/acţiune pentru 2015, pe care vrea să-l menţină şi în 2016.

Compania a estimat că rezervele sale dovedite de petrol şi gaze s-au redus cu 1,4 miliarde de barili în ultimul an, la 11,7 miliarde de barili. În 2015, “Shell” a produs 1,1 miliarde barili echivalent ţiţei.

ALINA VASIESCU