nebuloase

Suntem ca din galaxii total diferite,
La milioane de ani distanta,
Cu zeci de mii de planete si meteoriti
Ce se ne despart.
Eu inconjurata de lumina ancestrala,
Invaluita in praf de stele,
Si tu- atat de intuneric si fara de scapare.
Doua corpuri cosmice a caror plutire
Va avea mereu alta directie,
Doua nebuloase care au in interiorul lor
Atatea lucruri minunate si fara cusur,
Dar care par asa imperfecte
In comparatie cu cealalta,
Doua stele a caror stralucire strabate
Granitele lumilor.
Eu si tu parem a fi doua comete care,
Atunci cand se vor intalni,
Se vor sparge in mii de particule
De gheata, praf si stralucire
Si vor disparea pentru totdeauna.
Dar care asteapta cu o agonie sublima
Momentul in care se vor ciocni si se vor contopi,
Cand nimeni nu-i va mai putea desparti,
Si se vor imprastia in spatiul cosmic, Pentru totdeauna.
Asteptam sa ne intalnim
Si sa ne distrugem
Doar pentru a fi unul.

Un singur corp cosmic al Universului.