lo donna

2

Bella Donna Live || Los Angeles, CA - December 13, 1981. 

“First of all, I’ve just been told by my goddaughter, who was nine years old when this happened, that her dad went to find her ‘cause I requested her presence 'cause I was so nervous that I was hysterically crying. So her dad went and got her, and when he brought her in, there was a very interesting guy dressed in purple, who was of course Prince, and Prince and I were already friends, and he said “good luck, I know you’ll be great” and he left. My goddaughter and I stayed in there for the next five minutes and I cried. I was so nervous, she says, and I don’t even remember any of this. But this was Los Angeles, California, if you were ever gonna be good, this was the place to be really good.”

Facevo dei pensieri su di lui che non riuscivo a controllare e lui li leggeva tutti, qualunque cosa provassi, qualunque cosa volessi, lui mi seguiva. In quel momento tutte le cose che avevo saputo di me stessa fino ad allora sparirono, mi comportavo come un'altra donna eppure non ero mai stata così me stessa prima di allora.
—  I ponti di Madison County

Where is my mind?
“Sono un uomo.

Quando avevo 15 anni e mi trovai la ragazza, mio padre mi comprò dei preservativi.
Durante l'adolescenza nessuno mi ha mai crIticato quando uscivo con diverse ragazze.

Attualmente continua così.

Nessuno mi giudica quando voglio farmi una ragazza e prendo l'iniziativa.

Nessuno mi vigila i vestiti, dicendo che devo fare attenzione a come mi vesto. Nessuno mi ripete che devo fare attenzione perchè “le donne pensano solo al sesso”.
Nessuno pensa che le mie ex stessero con me solo per scopare.

Non sono mai stato giudicato perchè avevo dei preservativi nello zaino o nel portafoglio e non li ho mai nascosti ai miei genitori.

Non mi hanno mai detto che per sposarmi devo essere vergine, essendo un uomo.

Non mi hanno mai ripetuto che “L’uomo deve valorizzarsi” o “Fatti rispetto”. Il mio sesso ottiene il rispetto da sè.

Quando esco per strada nessuno mi chiama “gnoccone”.
Nessuna sconosciuta mi dice “sexy” in tono aggressivo.
Io posso camminare per strada mangiando un gelato tranquillamente, perchè so che non sentirò niente come “Lascia stare il gelato e vieni qui a ciucciarmi”.
Io posso perfino camminare per strada mangiando una banana.

Non ho mai dovuto attraversare una strada per sviare un gruppo di donne al bar, che mi diranno qualcosa al mio passare, lasciandomi pieno di vergogna.

Io non sono mai stato seguito da una donna in macchina mentre tornavo a casa a piedi.

Io posso prendere la metro piena di gente tutti i giorni con la certezza che nessuna donna si sfregerà su di me con pervertite intenzioni.

Non ho mai sentito dire che qualcuno del mio sesso sia stato stuprato da un gruppo di donne.

Posso prendere l’autobus da solo di notte, non ho paura di essere stuprato in qualsiasi momento. Questo rischio non esiste nella testa delle persone del mio sesso.

Quando esco di notte, posso indossare quello che voglio. Se soffrirò qualche tipo di violenza, nessuno mi incolperà dicendo che ero ubriaco o a causa dei miei vestiti.
Se, un giorno, io fossi stuprato, nessunò andrà dicendo che la colpa è mia, che ero in un posto inadeguato, che ero vestito indecentemente. Nessuno giustificherebbe l’atto dello stupratore. Io sarei trattato come VITTIMA.

Quando ho una relazione sessuale con una donna subito, al primo appuntamento, sono praticamente appaludito.
Nessuno mi chiama “troione”, “facile”, “gigolò” per avere del sesso occasionale ogni tanto.

99% dei siti pornografici sono fatti per piacere a me e agli uomini in generale.
Nessuno resta scioccato quando dico che guardo porno.
Nessuno mi giudicherà mai perchè dico che mi piace scopare.
Nessuno mi giudicherà mai se mi vede leggere libri erotici.
Nessuno resterebbe scandalizzato se dicessi che mi masturbo.

Quando ho lo stesso incarico di una donna nell’ambito lavorativo, non prenderò mai meno soldi di lei.
Se fossi promosso ad un livello più alto, nessuno sparlerebbe dicendo che probabilmente sono andato a letto con il mio capo. Le persone riconoscerebbero il mio merito.
Se dovessi viaggiare per lavoro e dovessi lasciare i figli con la madre qualche giorno, nessuno mi darebbe dell’irresponsabile.

Nessuno trova anormale se a 30 anni io non ho ancora avuto dei figli.

La società non vede la mia verginità come un trofeo.

Se io esco con dei determinati vestiti nessuno mi dice “Se le va a cercare”.

Se io fossi in discoteca e una donna mi facesse del sesso orale, non sarei io ad essere sparlato. Nessuno mi chiamerebbe “puttanone” e neanche direbbero “E poi ha anche il coraggio di scrivere frasi d’amore su Facebook”.

Se in qualche modo si diffonde un video dove sto avendo una relazione sessuale con una donna in pubblico, nessuno mi criticherà o insulterà. Non sarei uno schifoso puttaneire, uno stronzo, un disgraziato. Sarei solo un uomo. Compiendo il mio compione da macho.

Nessuno dice che è mancanza d’igene se non mi depilo.

Nessuno mi giudica se sono un padre single.

Non mi proibirebbero mai di occupare un incarico alto nella Chiesa Cattolica perchè sono uomo.

Non sono mai stato obbligato a fare lo pulizie di casa perchè sono un uomo.

Non mi hanno mai costretto ad imparare a cucinare, essendo un uomo.

Nessuno dice che il mio posto è in cucina perchè sono un uomo.
Nessuno dice non posso dire le parolacce, essendo un uomo.
Nessuno dice che non posso bere, essendo uomo.

Nessuno guarda male il mio piatto se ho messo tanto cibo.

Quando dico “No” nessuno pensa che me la stia tirando. No è no.

Non ho bisogno controllarmi i vestiti per evitare che una donna cadda in tentazione.

Le persone del mio sesso non vengono stuprate ogni 12 secondi in Brasile.

NON SVALORIZZIAMO IL DOLORE CHE NON CONOSCIAMO.”

-Testo tradotto (meglio che potevo) da una pagina brasiliana.

—  Testo tradotto (meglio che potevo) da una pagina brasiliana. (principessadeglincubi)
Simona Halep se întoarce cu o victorie de moral împotriva lui Donna Vekic

By Ramona Toderas

După o zi cu o puternică încărcătură emoțională, Simona Halep se întoarce după o lună de zile de pauză învingând-o pe Donna Vekic 6-4, 6-1. Pe 1 februarie Simona reușea a doua victorie a sezonului împotriva tinerei Ana Konjuh, azi, la o lună și 12 zile, Simona își câștigă un meci care contează mai mult decât orice. E un meci în care a trebuit să se acomodeze din nou cu ritmul unui joc oficial și a trebuit să facă ajustări care au funcționat destul de bine în meciul de astăzi, testându-și cu succes genunchiul. Fără un obiectiv setat, căutând mai mult răspunsuri la un test fizic, meciul împotriva croatei a adus o doză suficientă de liniștire. Din punct de vedere fizic totul pare să fie în regulă!

Primul set s-a conturat într-o nebuloasă de break-uri în care niciuna dintre jucătoare nu părea a se fi conectat complet la dinamica meciului. Tocmai din acest motiv, până în game-ul 7, lucrurile au fost mai dezorganizate, lipsite de ritm, precizie și viziune. Mai întâi Vekic a cedat primul game cu două duble greșeli consecutive, reușind imediat rebreak-ul la prima șansă apărută. Au urmat apoi două hold-uri de fiecare parte, urmate iarăși de un șir de două break-uri. De aici, Simona a început să ia oarecum frâiele meciului în mâini și să fugă cu următoarele două game-uri.

La 4-5 servind pentru meci, Darren Cahill a coborât și s-a așezat cu grijă lângă Simona. „Cum te simți?” a fost prima lui întrebare. Întrebare pe care o adresează de fiecare dată, dar care astăzi aștepta cu nerăbdare un răspuns pozitiv. „Bine”. Iar de aici îndrumările tehnice au început să curgă „E primul tău meci, ești puțin emoționată. Pentru serviciu, încearcă să îi țintești partea de rever. Trebuie să îți iei angajamentul să ai mai multă încredere. Folosește-ți picioarele. Stai jos.” Întrebat de serviciu „serviciul e bun, procentajul la primul serviciu e bun. Vine tare pe a doua servă, ceea ce e în regulă. Vrem un serviciu de 140-150 de km/h. Pentru ca primul să intre folosește mai mult spin pe primul înspre partea de backhand. De fiecare dată când dai înspre forehandul ei, e ok, dar când îi dai mingi înalte, ea își ia șanse. Dacă vrei să îi dai mingi înalte, dă-le pe partea de backhand. Ai încredere. Nu-ți fie teamă să ratezi!”

De aici meciul a mers într-o singură direcție. Simona a luat mai mult inițiativa în punctele importante și a făcut întotdeauna alegerile corecte și a profitat din plin de punctele slabe ale croatei. La cei 1,79, serviciul Donnăi nu se ridică la așteptările pe care le-ai avea pentru o jucătoare cu o astfel de înălțime, iar în seara asta serviciul a trădat-o pe croată în cele mai importante momente. A cedat trei game-uri cu o dublă greșeală, adunând un număr total de 9 astfel de erori. Procentajul de 39% al primului serviciu în primul set a mai crescut cu doar 8 procente până la finalul meciului. La cei 20 de ani, Donna încă își caută jocul, încă nu știe exact cum și când să își folosească armele. Iva Majoli, care acum se ocupă de partea de coaching poate fi persoana care să îi ducă jocul și mintea pe aceeași parte de drum.

Sunt cifre care contează enorm de mult într-un astfel de meci. Jocul Simonei a crescut vizibil în al doilea set, cu atât mai mult cu cât încrederea câștigării primului set i-a eliberat jocul. Ajustările au funcționat perfect. Returul excelent, nicio problemă vizibilă la picior, iar Simona a citit jocul și a așteptat greșelile adversarei asumându-și lovituri eficiente.

Per total, meciul a fost unul reușit, o victorie de care Simona avea nevoie în astfel de momente. După o pauză de o lună, luată pentru a-și odihni și trata genunchiul, Simona s-a reîntors cu o victorie de încălzire: „Cu siguranță primul set a fost greu pentru că ea joacă bine, așa că a fost greu să intru în joc datorită pauzei de 4 săptămâni. A fost greu să joc primul meci aici, dar mă bucur să fiu aici și vreau să îi mulțumesc antrenorului meu pentru sfaturi. Mă bucur mult că am câștigat acest meci. E important.”

Următoarea adversară? Nimeni alta decât Kiki Mladenovic care vine după o perioadă de grație. A câștigat primul ei turneu WTA la St Petersburg, reușind mai apoi o altă finală la openul mexican, pierzând de această dată în fața Lesiei Tsurenko. Franțuzoaica vine după multe meciuri în picioare și are așadar un avantaj deloc de neglijat. Forma ei de moment e într-o continuă ascensiune, iar după ce a trecut de Annika Beck 6-0, 7-5, meciul se anunță a fi unul greu pentru româncă. De altfel, Mladenovic conduce confruntările directe 2-1, însă Simona are victoria cea mai recentă (Cincinnati 2015, într-un meci cu multe urcușuri și coborâșuri Simona s-a impus 7-5, 5-7, 6-4).

Non posso farci nulla se ogni volta che ti vedo mi diventa duro.

Posso solo scusarmi e sperare che tu lo voglia toccare.



(Donna: per un uomo, questo è un bellissimo complimento; sallo!)

Raccolse quel miele salato sulle dita e lo offrì alle sue labbra. La lingua rosea e umida di lei leccò  con voluttà quelle stille di piacere, accarezzandolo lentamente, beandosi dell’effetto che sapeva avere su di lui.

«Mi piace. Dammene ancora…» gli sussurrò, la voce arrochita dalla stessa lussuria che le incupiva lo sguardo.

Quella donna era sempre stata la sua maledizione, il suo biglietto per l’inferno, la ragione della follia che erano ormai i suoi giorni e le sue notti. Non c’era nulla che non avrebbe fatto per lei.

«Adesso tocca a me assaggiarti…» e scese a reclamare quel sapore che era ormai divenuto la sua droga.

Chiuse gli occhi e affondò la lingua fra le pieghe di quella carne morbida, consapevole che lei, solo lei, sarebbe stata sempre la sua fine. E ogni suo inizio.

©Elisabetta Barbara De Sanctis 15/12/16 all rights reserved