gospod

The Lord is my Shepherd - Gospod je moj pastir (SLOVENIAN-SLOVENŠČINA: Standard Bible 2006)

The Lord is my Shepherd – Gospod je moj pastir (SLOVENIAN-SLOVENŠČINA: Standard Bible 2006)

External image

SLOVENIAN-SLOVENŠČINA: Standard Bible 2006

Psalms (Psalmi) 23

1 GOSPOD je moj pastir, nič mi ne manjka.

2 Na zelenih pašnikih mi daje ležišče; k vodam počitka me vodi.

3 Mojo dušo poživlja, vodi me po pravih stezah zaradi svojega imena.

4 Tudi če bi hodil po globeli smrtne sence, se ne bojim hudega, ker si ti z menoj, tvoja palica in tvoja opora, ti me tolažita.

5 Pred mano pogrinjaš mizo vpričo…

View On WordPress

“Sovet Prevechniy” (”The Pre-Eternal Council”), Op. 40, No. 2 by Pavel Chesnokov. A transliteration of the Russian and English translation are below. 

Sovet prevechnyi otkryvaya Tebe Otrokovice,
Gavriil predsta,
Tebe lobzaya i veshaya:
“Raduisya, zemle nenaseyannaya:
Raduisya, kupino neopalimaya:
Raduisya, glubino neudobozrimaya:
Raduisya, moste k Nebesem privodyai,
i lestvice vysokaya, yuzhe Iakov vide:
Raduisya, Bozhestvennaya stamno manny:
Raduisya, razreshenie klyatvy:
Raduisya, Adamovo vozzvanie,
s Toboyu Gospod.” 

Gabriel stood before thee, O Maiden,
Revealing the pre-eternal counsel,
Saluting thee and exclaiming:
“Rejoice, O earth unsown!
Rejoice, O bush unburnt!
Rejoice, O depth hard to fathom!
Rejoice, O bridge leading to the heavens
and lofty ladder, which Jacob beheld!
Rejoice, O divine jar of Manna!
Rejoice, annulment of the curse!
Rejoice, restoration of Adam:
the Lord is with thee!”

I’ve yet to found a terrific recording with a mezzo/alto singing the solo part, but this link has a version with a bass, and it goes straight into a version with a tenor. I want to sing this so badly. 

MACRO NEWSLETTER 28 August 2015

Creditul acordat rezidenţilor din zona euro a crescut cu o rată anuală de 1,8% în iulie 2015, după un avans de 1,2% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri anuale de 5,8% a creditului guvernamental şi a unui avans de 0,7% a creditului neguvernamental. Creditul acordat gospodăriilor populaţiei a crescut cu o rată anuală de 1,3%, în condiţiile în care creditul de consum a crescut cu o rată anuală de 1,9%, iar creditul ipotecar şi-a menţinut creşterea anuală la 1,6%. Creditul acordat companiilor nefinanciare a crescut cu o rată anuală de 0,4%, după un declin de 0,1% în luna precedentă.

(sursa: BCE)

Creditul acordat gospodăriilor din Suedia şi-a accelerat creşterea anuală în iulie 2015, până la 7,1%, de la 6,9% în luna precedentă, în condiţiile în care soldul creditului a ajuns la 3,194 trilioane SEK, pe fondul unei creşteri cu 204 miliarde SEK faţă de iulie 2014. Creditul ipotecar a crescut cu o rată anuală de 7,7%, până la 2,6 trilioane SEK, iar creditul de consum şi-a temperat creşterea anuală până la 3,5%, de la 3,6% în luna anterioară. Creditul acordat companiilor nefinanciare şi-a accelerat creşterea anuală până la 3%, de la 2,5% în luna precedentă.

(sursa: SCB)

Preţurile importurilor din Germania au scăzut peste aşteptări în iulie 2015, cu o rată lunară de 0,7%, după un declin de 0,5% în luna precedentă, iar declinul anual s-a accelerat până la 1,7%, de la 1,4% în luna anterioară. Preţurile energiei importate au scăzut cu o rată anuală de 25%, în condiţiile unei scăderi lunare de 4,8%, pe fondul unei scăderi anuale de 34,5% a preţului petrolului. Preţurile importurilor, exclusiv energia, au crescut cu o rată anuală de 2,5%, în condiţiile unei stagnări lunare.

(sursa: Destatis)

Creditul total din Brazilia şi-a accelerat creşterea anuală în iulie 2015 până la 9,9%, de la 9,8% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,3%. Creditul acordat companiilor şi-a accelerat creşterea anuală până la 9,4%, de la 8,9% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,3%, iar creditul acordat gospodăriilor populaţiei şi-a temperat creşterea anuală până la 10,5%, de la 10,7% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 0,4%. Creditul acordat de băncile aflate sub control guvernamental a crescut cu o rată anuală de 14,5%, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,9%, iar creditul acordat de băncile private a crescut cu o rată anuală de 4,7%, pe fondul unei scăderi lunare de 0,4%.

(sursa: Banco Central do Brasil)

Corespondenţă Digi24. Localnicii, victime colaterale în faţa refugiaţilor. Ne-au rupt pomii, s-au aşezat cu corturile, ne-au aşteptat cu bâte
Drumul refugiaţilor prin Balcanii de vest trece prin curţile şi prin vieţile localnicilor din Grecia, Serbia sau Ungaria. Imigranţii au un ţel de atins şi nu îngăduie niciun obstacol să le stea în cale, fie că este vorba despre un val de sârmă ghimpată sau doar de gardul unei gospodării. Îşi fac tabere oriunde apucă şi se servesc din livezile în care fructele nici nu s-au copt încă. Iar de pe urma lor fac profit micii comercianţi, care au crescut preţurile la pâine, apă, haine şi încălţăminte.

Fermierii îşi varsă năduful în faţa camerei de luat vederi şi se plâng că nu primesc ajutor din partea nimănui.

„Părerea mea este că, în toată încurcătura asta mare, nu cred că cineva o să-mi plătească pagubele”.

Nu dau vina pe oamenii care oricum au spinarea încovoiată de greutăţi. Dar munca lor dispare, călcată în picioare de imgranţii care se îndreaptă spre o viaţă mai bună.

„Vin în grupuri de 50, 100, 150, 200 şi nu ştii ce să mai faci. Nu îndrăznesc fermierii să meargă în propriile livezi”.

„Refugiaţii ne-au făcut o pagubă imensă. Ne-au cules fructele înainte să se coacă. Ne-au rupt pomii, s-au aşezat acolo cu corturile, ne-au aşteptat cu bâte, e îngrozitor”.

O femeie a scris în maghiară pe faţada propriei case “Aici nu e hotel”, exasperată de sutele de imigranţi care se instalează, fără să ceară nimănui voie, în bătătura ei.

„Aici se aşază, exact în faţa casei. Aici lasă tot gunoiul, aici îşi fac nevoile, pur şi simplu situaţia este de nesuportat”.

Bacskulin Istvan, primarul comunei Horgos, Serbia: „E imposibil să aduni zilnic gunoiul după mulţimea asta de oameni”.

De trecerea refugiaţilor profită, însă, patronii magazinelor săteşti. Şi-au aprovizionat rafturile cu pâine, au adus apă şi tot ce înseamnă mâncare fără carne de porc. Unii refugiaţi încă mai au bani cu care să îşi cumpere strictul necesar.

În Grecia, situaţia imigranţilor e un pic altfel. Mulţi dintre ei şi-au adunat toate economiile şi le folosesc aici pentru cele trebuincioase, pentru drum. Comercianţii profită de situaţie şi au mărit preţurile. De exemplu, un corn care săptămânile trecute costa 90 de eurocenţi, acum este 1 euro.

„Suc, biscuiţi şi ciocolată. Şi nişte sticle cu apă.

O zi de trai cât costă?

100 de euro”.

O noapte într-un hotel de pe marginea autostrăzii costă între 50 şi 100 de euro, iar oamenii stau chiar şi câte zece într-o cameră.

La hotelurile de pe autostrada care leagă Grecia de Macedonia opreau până acum, în principal, şoferii de camion. De când a început criza refugiaţilor, cei care închiriază cel mai des camere sunt imigranţii.

Imigranţii îşi cumpără din Grecia inclusiv adidaşi pentru lungul drum care îi aşteaptă în continuare, prin Macedonia, Serbia, Ungaria şi mai departe spre visul vest-european.

„Htedoh već da krenem i da se vratim, no vetar donese odnekud žalosno zavijanje nekog voza izgubljenog u noći. Uskoro dopre do mene, sad već izbliza, kloparanje točkova. Gospode, trgnuh se, nisam zbog sebičnosti napisao najlepšu pesmu! Pesmu vozova izgubljenih u noći. Baladu točkova! A svake sam se noći uspavljivao uz tu pesmu, san su mi donosili veliki beli vozovi… Gospode, živeo sam na mansardi kao na zvezdi!”

SUA: Statul Washington se confruntă cu cele mai devastatoare incendii din istoria sa

O furtună de incendii a izbucnit în statul vestic al Washington-ului. Acestea au devenit cele mai mari din istoria statului, iar 2015 este anul cu cele mai mari înregistrări de incendii, potrivit AFP.

Focul din Okanogan (Whashington), sub control în proporţie de 10%, a cuprins ieri mai mult de 104.000 hectare, potrivit National Interagency Fire Center (NIFC).

Trei pompieri și-au pierdut viața săptămâna trecută în lupta cu focul de lângă Okanogan, iar un al patrulea a era într-o condiţie critică. În prezent, 1.250 de oameni ajută la domolirea focului.

Incendiul activ a făcut ravagii pe o suprafaţă mai mare de 255.000 hectare, distrugând aproximativ 200 de gospodării şi punând în pericol alte 12.000, potrivit oficialilor statului Whashington.

Jaime Smith, purtătoarea de cuvânt a guvernatorului Jay Inslee, a declarat că mai mult de 1.200 de oameni au fost evacuaţi din cauza incendiilor, iar Crucea Roşie a oferit asistenţă pentru adăpostirea temporară de urgenţă.

Preşedintele Barack Obama a aprobat cererea lui Inslee de a declara stare de urgenţă, prin care sunt eliberate fonduri federale folosite pentru sprijinirea statului la plata costurilor luptei cu incendiul.

NIFC a declarat luni: “În prezent, mai mult de 27.000 de pompieri şi personal de asistenţă se luptă cu flăcările din ţară”.

Anul trecut, eforturile depuse înpotriva incendiilor au costat agenţiile federale 1,5 miliarde de dolari, fără a lua în calcul cheltuielile de la stat şi de la guvernele locale sau pagubele cauzate de incendii.

Simona Grigorescu

Personalul calificat în agricultură, greu de găsit
Fermierii clujeni se plâng de lipsa personalului calificat în agricultură. Ei spun că nu au pe cine să angajeze pentru a conduce tractoarele cu care trebuie să înceapă aratul pământului, chiar din această toamnă. Iar cei care urmează, totuşi, şcoala de şoferi agricoli, aleg să plece în străinătate, unde salariile sunt şi de zece ori mai mari decât în ţară.

Sorin Bob este fermier şi spune că nu găseşte tractorişi de patru ani, de când şi-a început afacerea cu legume. Cum la anunţul lui nu au răspuns decât muncitori necalificaţi, utilajele din gospodărie sunt conduse de tatăl său, care însă nu poate face faţă volumului mare de muncă.

“Eu sunt pe utilaj, că am angajat nişte începători care mi-au rupt, au distrus totul şi atunci mai bine fac eu, decât să distrugă”, a spus Simion Bob, tatăl fermierului. Acesta din urmă recunoaşte că muncitorii "vin, pleacă. Nu ştiu, spun că ştiu, îţi dai seama că nu au habar. (Aţi fi dispus să îi oferiţi 1.500 de lei?) Da, 1.500 de lei cu carte de muncă.”

Numărul prea mic de tractorişti a dus chiar la înfiinţarea, în primăvara acestui an, a unei şcoli private, în localitatea Dumitra, judeţul Bistriţa-Năsăud.

Însă cei mai mulţi dintre cei 20 de cursanţi care au obţinut deja permisul de conducere pentru tractoare aleg să muncească în străinătate. La fel va proceda şi Daniel, elev al şcolii de aproape o lună, care are deja o promisiune de angajare în Germania.

“O să lucrez pe un tractor agricol, o să fac toate muncile agricole, tot ce ţine de agricultură. Am prins un contract acolo foarte bun. (Salariul?) Vreo 3.000 (n.r. de euro)”, a spus Daniel Şilică.

În localitatea Dumitra, unde în toamnă va începe o nouă serie de cursuri la şcoala de tractorişti rutieri şi agricoli, elevii se pregătesc pe un utilaj românesc, produs la Braşov, chiar înainte de închiderea fabricii.

“Aici elevii învaţă cunoaşterea tractorului, conducerea tractorului, legislaţie rutieră. În jur de trei luni-trei luni jumătate poate obţine permisul de conducere, dacă elevul se străduieşte să înveţe”, a explicat Pantelimon Martiţa, administratorul şcolii.

Specializarea mecanic agricol a fost introdusă şi în învăţământul profesional de stat, în toamna anului trecut. Însă abia după absolvirea celor trei ani de studii, elevii vor putea obţine permisul care le dă dreptul să conducă utilaje agricole.

A furat din gospodăriile oamenilor bunuri în valoare de peste 150 000 de lei. Acum riscă șapte ani de pușcărie
External image
A furat bunuri materiale în valoare de peste 150 000 de lei, din ogrăzile mai multor locuitori ai comunei Stăuceni. Suspectul, în vârstă de 43 de ani a fost reținut. Acesta a mai fost judecat anterior petru furturi.
Crimă într-un sat din Bihor. Bucăţi din corpul unui bărbat omorât au fost aruncate prin curtea casei în care locuia

Scene înfiorătoare, în această seară, într-o localiate din Bihor. Cadavrul unui bărbat a fost găsit făcut bucăţi, bucăţi ce au fost aruncate prin curtea casei bărbatului ucis. Poliţiştii şi criminaliştii cercetează crima care a îngrozit un sat întreg, şi încearcă să afle ce a dus la producerea ei. Între timp, criminalul a fost prins, el fiind interogat de procurori.

Crimă  oribilă în satul bihorean Hodiş. Trupul neînsufleţit al unui bărbat de 75 de ani a fost găsit, vineri după amiază, făcut bucăţi . Martorii susţin că mai multe părţi tăiate au fost aruncate în curtea şi în grădina gospodăriei, unde, la această oră, poliţişti au izolat locul.

 Mai multe echipaje de poliţişti şi criminalişti coordonaţi de şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, comisarul şef Iosif Mante, şi adjunctul şefului Poliţiei Bihor, comisarul şef Adrian Bucur sunt la faţa locului.

Potrivit unor surse din anchetă, criminarul a fost audiat el fiind audiat la această oră de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, urmând să fie reţinut pentru 24 de ore, iar mâine să fie prezentat în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bihor cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Din informaţiile existente până acum, oribila crimă ar fi avut loc  miercuri seară, dar vecinii nu ştiu nimic şi nici nu au auzit nimic, bărbatul ucis locuind singur.



Citeste si:
FOTO Centru de afaceri de patru milioane de euro, bani europeni, după câteva luni de la inaugurare: apa curge prin pereţi, aerul condiţionat nu funcţioneazăMinistrul vrâncean al Transporturilor crede că DN 2D Focşani-Târgu Secuiesc va fi finalizat anul acestaCum a ajuns Brigitte Sfăt în UNPR: „A venit în partid nedespărţită de soţul său”. Brigitte, obligată să „înroleze” 3.000 de oameni în armata generalului Oprea

Когда вижу тебя, по коже мураши,
Когда касаюсь тебя, все тело дрожит.
Сейчас мы не будем спать, нарушаем режим,
И я буду любить тебя, пока я жив.
—  Дима Карташов - Нарушая режим (feat. Svyat, Gospod)
Fermierii nu găsesc persoane calificate în meseria de tractorist agricol

Fermierii clujeni se plâng de lipsa personalului calificat în agricultură. Ei spun că nu au pe cine să angajeze pentru a conduce tractoarele cu care trebuie să înceapă aratul pământului, chiar din această toamnă. Iar cei care urmează, totuşi, şcoala de şoferi agricoli, aleg să plece în străinătate, unde salariile sunt şi de zece ori mai mari decât în ţară.

Sorin Bob este fermier şi spune că nu găseşte tractorişi de patru ani, de când şi-a început afacerea cu legume. Cum la anunţul lui nu au răspuns decât muncitori necalificaţi, utilajele din gospodărie sunt conduse de tatăl său, care însă nu poate face faţă volumului mare de muncă.

“Eu sunt pe utilaj, că am angajat nişte începători care mi-au rupt, au distrus totul şi atnci mai bine fac eu, decât să distrugă”, a spus Simion Bob, tatăl fermierului Sorin Bob. Acesta din urmă recunoaşte că muncitorii "vin, pleacă, nu ştiu, spun că ştiu, îţi dai seama că nu au habar. Aţi fi dispus să îi oferiţi 1.500 de lei? Da, 1.500 de lei cu carte de muncă”.

Numărul prea mic de tractorişti a dus chiar la înfiinţarea în primăvara acestui an a unei şcoli private, în localitatea Dumitra, judeţul Bistriţa-Năsăud. Însă cei mai mulţi dintre cei 20 de cursanţi care au obţinut deja permisul de conducere pentru tractoare aleg să muncească în străinătate. La fel va proceda şi Daniel, elev al şcolii de aproape o lună, care are deja o promisiune de angajare în Germania.

“O să lucrez pe un tractor agricol, o să fac toate muncile agricole, tot ce ţine de agricultură. Am prins un contract acolo foarte bun. (Salariul?) Vreo 3.000 (n.r. de euro)”, a spus Daniel Şilică.

În localitatea Dumitra, unde în toamnă va începe o nouă serie de cursuri la şcoala de tractorişti rutieri şi agricoli, elevii se pregătesc pe un utilaj românesc, produs la Braşov, chiar înainte de închiderea fabricii.

“Aici elevii învaţă cunoaşterea tractorului, conducerea tractorului, legislaţie rutieră. În jur de trei luni, trei luni jumatre poate obţine permisul de conducere, dacă elevul se străduieşte să înveţe”, a explicat Pantelimon Martiţa, administratorul şcolii.

Specializarea mecanic agricol a fost introdusă şi în învăţământul profesional de stat, în toamna anului trecut. Însă abia după absolvirea celor trei ani de studii, elevii vor putea obţine permisul de conducere, care le dă dreptul să conducă utilaje agricole.

COD GALBEN de inundații, emis de hidrologi în județele Argeș și Dâmbovița. Ce râuri sunt vizate

COD GALBEN de inundații, emis de hidrologi în județele Argeș și Dâmbovița. Ce râuri sunt vizate

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, joi dimineață, o atenționare hidrologică de tip Cod Galben pentru fenomene imediate, care vizează bazine hidrografice din județele Argeș și Dâmbovița.



Citește mai mult

Source:: http://feedproxy.google.com/~r/MediafaxSocial/~3/Nv_L10Z3114/cod-galben-de-inundatii-emis-de-hidrologi-in-judetele-arges-si-dambovita-ce-rauri-su…

View On WordPress

(video) A furat din gospodăriile oamenilor bunuri în valoare de peste 150 000 de lei. Acum riscă șapte ani de pușcărie
External image
A furat bunuri materiale în valoare de peste 150 000 de lei, din ogrăzile mai multor locuitori ai comunei Stăuceni. Suspectul, în vârstă de 43 de ani a fost reținut. Acesta a mai fost judecat anterior petru furturi.
De ce scade numărul producătorilor tradiționali

Pe tot mai puţine alimente se poate citi eticheta „produs tradiţional”. În judeţul Covasna, spre exemplu, dacă în 2014 erau peste 40 de produse atestate, anul acesta numărul lor s-a redus la jumătate. Motivul este înăsprirea condiţiilor pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a primi certificatul care confirmă că pâinea, colacii, siropurile sau gemurile sunt preparate în gospodăriile lor.

De nouă ani face Nagy Imre pâine cu cartofi în brutăria deschisă în propria gospodărie din satul Sânzieni, în Covasna. Respectă o reţetă pe care a învăţat-o în familie, iar grâul şi cartofii le cultivă pe ogoarele din zonă. Astfel a îndeplinit condiţiile cerute şi a primit atestatul de producător tradiţional.

În comuna Ozun, printre zeci de vânzătorii de la marginea drumului este și Kope Zsofia. Bunica ei a învăţat-o să facă cel mai bun kurtos. A reuşit să obţină certificatul de produs tradiţional.

În judeţul Covasna sunt 21 de producători tradiţionali atestaţi de Ministerul Agriculturii. Până anul trecut, când legislaţia era mai persimisivă, numărul lor era dublu. Însă nu toţi au reuşit să demonstreze că ingredientele folosite şi modul de preparare sunt autentice.

Direcţia Agricolă e foarte strică atunci când verifică producătorii.

„Dacă e ok, conform caietului de sarcini ce a fost depus la noi, atunci documentaţia o trimitem la minister”, spune Bene Erzsebet, consilier la Direcţia Agricolă Covasna.

Producătorii care au avizul Ministerului Agriculturii primesc acordul să folosească o siglă înscripţionată cu „produs tradiţional” pe etichetă. O asemenea etichetă confirmă că alimentul respectiv e de calitate bună şi este mult mai sănătos.