gospod

The Lord is my Shepherd - Gospod je moj pastir (SLOVENIAN-SLOVENŠČINA: Standard Bible 2006)

The Lord is my Shepherd – Gospod je moj pastir (SLOVENIAN-SLOVENŠČINA: Standard Bible 2006)

External image

SLOVENIAN-SLOVENŠČINA: Standard Bible 2006

Psalms (Psalmi) 23

1 GOSPOD je moj pastir, nič mi ne manjka.

2 Na zelenih pašnikih mi daje ležišče; k vodam počitka me vodi.

3 Mojo dušo poživlja, vodi me po pravih stezah zaradi svojega imena.

4 Tudi če bi hodil po globeli smrtne sence, se ne bojim hudega, ker si ti z menoj, tvoja palica in tvoja opora, ti me tolažita.

5 Pred mano pogrinjaš mizo vpričo…

View On WordPress

“Sovet Prevechniy” (”The Pre-Eternal Council”), Op. 40, No. 2 by Pavel Chesnokov. A transliteration of the Russian and English translation are below. 

Sovet prevechnyi otkryvaya Tebe Otrokovice,
Gavriil predsta,
Tebe lobzaya i veshaya:
“Raduisya, zemle nenaseyannaya:
Raduisya, kupino neopalimaya:
Raduisya, glubino neudobozrimaya:
Raduisya, moste k Nebesem privodyai,
i lestvice vysokaya, yuzhe Iakov vide:
Raduisya, Bozhestvennaya stamno manny:
Raduisya, razreshenie klyatvy:
Raduisya, Adamovo vozzvanie,
s Toboyu Gospod.” 

Gabriel stood before thee, O Maiden,
Revealing the pre-eternal counsel,
Saluting thee and exclaiming:
“Rejoice, O earth unsown!
Rejoice, O bush unburnt!
Rejoice, O depth hard to fathom!
Rejoice, O bridge leading to the heavens
and lofty ladder, which Jacob beheld!
Rejoice, O divine jar of Manna!
Rejoice, annulment of the curse!
Rejoice, restoration of Adam:
the Lord is with thee!”

I’ve yet to found a terrific recording with a mezzo/alto singing the solo part, but this link has a version with a bass, and it goes straight into a version with a tenor. I want to sing this so badly. 

MACRO NEWSLETTER 28 August 2015

Creditul acordat rezidenţilor din zona euro a crescut cu o rată anuală de 1,8% în iulie 2015, după un avans de 1,2% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri anuale de 5,8% a creditului guvernamental şi a unui avans de 0,7% a creditului neguvernamental. Creditul acordat gospodăriilor populaţiei a crescut cu o rată anuală de 1,3%, în condiţiile în care creditul de consum a crescut cu o rată anuală de 1,9%, iar creditul ipotecar şi-a menţinut creşterea anuală la 1,6%. Creditul acordat companiilor nefinanciare a crescut cu o rată anuală de 0,4%, după un declin de 0,1% în luna precedentă.

(sursa: BCE)

Creditul acordat gospodăriilor din Suedia şi-a accelerat creşterea anuală în iulie 2015, până la 7,1%, de la 6,9% în luna precedentă, în condiţiile în care soldul creditului a ajuns la 3,194 trilioane SEK, pe fondul unei creşteri cu 204 miliarde SEK faţă de iulie 2014. Creditul ipotecar a crescut cu o rată anuală de 7,7%, până la 2,6 trilioane SEK, iar creditul de consum şi-a temperat creşterea anuală până la 3,5%, de la 3,6% în luna anterioară. Creditul acordat companiilor nefinanciare şi-a accelerat creşterea anuală până la 3%, de la 2,5% în luna precedentă.

(sursa: SCB)

Preţurile importurilor din Germania au scăzut peste aşteptări în iulie 2015, cu o rată lunară de 0,7%, după un declin de 0,5% în luna precedentă, iar declinul anual s-a accelerat până la 1,7%, de la 1,4% în luna anterioară. Preţurile energiei importate au scăzut cu o rată anuală de 25%, în condiţiile unei scăderi lunare de 4,8%, pe fondul unei scăderi anuale de 34,5% a preţului petrolului. Preţurile importurilor, exclusiv energia, au crescut cu o rată anuală de 2,5%, în condiţiile unei stagnări lunare.

(sursa: Destatis)

Creditul total din Brazilia şi-a accelerat creşterea anuală în iulie 2015 până la 9,9%, de la 9,8% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,3%. Creditul acordat companiilor şi-a accelerat creşterea anuală până la 9,4%, de la 8,9% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,3%, iar creditul acordat gospodăriilor populaţiei şi-a temperat creşterea anuală până la 10,5%, de la 10,7% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 0,4%. Creditul acordat de băncile aflate sub control guvernamental a crescut cu o rată anuală de 14,5%, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,9%, iar creditul acordat de băncile private a crescut cu o rată anuală de 4,7%, pe fondul unei scăderi lunare de 0,4%.

(sursa: Banco Central do Brasil)

Corespondenţă Digi24. Localnicii, victime colaterale în faţa refugiaţilor. Ne-au rupt pomii, s-au aşezat cu corturile, ne-au aşteptat cu bâte
Drumul refugiaţilor prin Balcanii de vest trece prin curţile şi prin vieţile localnicilor din Grecia, Serbia sau Ungaria. Imigranţii au un ţel de atins şi nu îngăduie niciun obstacol să le stea în cale, fie că este vorba despre un val de sârmă ghimpată sau doar de gardul unei gospodării. Îşi fac tabere oriunde apucă şi se servesc din livezile în care fructele nici nu s-au copt încă. Iar de pe urma lor fac profit micii comercianţi, care au crescut preţurile la pâine, apă, haine şi încălţăminte.

Fermierii îşi varsă năduful în faţa camerei de luat vederi şi se plâng că nu primesc ajutor din partea nimănui.

„Părerea mea este că, în toată încurcătura asta mare, nu cred că cineva o să-mi plătească pagubele”.

Nu dau vina pe oamenii care oricum au spinarea încovoiată de greutăţi. Dar munca lor dispare, călcată în picioare de imgranţii care se îndreaptă spre o viaţă mai bună.

„Vin în grupuri de 50, 100, 150, 200 şi nu ştii ce să mai faci. Nu îndrăznesc fermierii să meargă în propriile livezi”.

„Refugiaţii ne-au făcut o pagubă imensă. Ne-au cules fructele înainte să se coacă. Ne-au rupt pomii, s-au aşezat acolo cu corturile, ne-au aşteptat cu bâte, e îngrozitor”.

O femeie a scris în maghiară pe faţada propriei case “Aici nu e hotel”, exasperată de sutele de imigranţi care se instalează, fără să ceară nimănui voie, în bătătura ei.

„Aici se aşază, exact în faţa casei. Aici lasă tot gunoiul, aici îşi fac nevoile, pur şi simplu situaţia este de nesuportat”.

Bacskulin Istvan, primarul comunei Horgos, Serbia: „E imposibil să aduni zilnic gunoiul după mulţimea asta de oameni”.

De trecerea refugiaţilor profită, însă, patronii magazinelor săteşti. Şi-au aprovizionat rafturile cu pâine, au adus apă şi tot ce înseamnă mâncare fără carne de porc. Unii refugiaţi încă mai au bani cu care să îşi cumpere strictul necesar.

În Grecia, situaţia imigranţilor e un pic altfel. Mulţi dintre ei şi-au adunat toate economiile şi le folosesc aici pentru cele trebuincioase, pentru drum. Comercianţii profită de situaţie şi au mărit preţurile. De exemplu, un corn care săptămânile trecute costa 90 de eurocenţi, acum este 1 euro.

„Suc, biscuiţi şi ciocolată. Şi nişte sticle cu apă.

O zi de trai cât costă?

100 de euro”.

O noapte într-un hotel de pe marginea autostrăzii costă între 50 şi 100 de euro, iar oamenii stau chiar şi câte zece într-o cameră.

La hotelurile de pe autostrada care leagă Grecia de Macedonia opreau până acum, în principal, şoferii de camion. De când a început criza refugiaţilor, cei care închiriază cel mai des camere sunt imigranţii.

Imigranţii îşi cumpără din Grecia inclusiv adidaşi pentru lungul drum care îi aşteaptă în continuare, prin Macedonia, Serbia, Ungaria şi mai departe spre visul vest-european.

„Htedoh već da krenem i da se vratim, no vetar donese odnekud žalosno zavijanje nekog voza izgubljenog u noći. Uskoro dopre do mene, sad već izbliza, kloparanje točkova. Gospode, trgnuh se, nisam zbog sebičnosti napisao najlepšu pesmu! Pesmu vozova izgubljenih u noći. Baladu točkova! A svake sam se noći uspavljivao uz tu pesmu, san su mi donosili veliki beli vozovi… Gospode, živeo sam na mansardi kao na zvezdi!”