fiinds

Naivi fiind, noi nu ne dam seama de multe lucruri precum :
Fata din colt, care spui ca e prea fericita de fapt, e o depresiva.
Baiatul pe care il vezi zambind mereu, plange in fiecare zi.
Omul despre care vorbesti urat si il jignesti, ar vrea sa iti fie prieten.
Colega care sta mereu singura si izolata ar vrea, de fapt, sa se schimbe dar, nu iti dai seama ca nu poate deoarece toti ii vorbesc urat si, nimeni nu ii da vreo sansa…
Tipa antisociala, ar vrea sa isi faca si ea prieteni dar, tu o judeci mereu si, astfel, nu mai are curajul sa vorbeasca cu cineva…
Uneori, nu vedem aceste lucruri.. si asta se intampla din ce in ce mai des…

Știi cum e cu dragostea? Toți ne îndrăgostim, iar creierul nostru înregistrează persoana iubită ca fiind un om ce nu va pleca niciodată. Dar e o iluzie. Toți pleacă. Toți. Și din cauza asta, creierul face planuri cu persoana aia. Că ne vom căsători, vom avea copii, vom fi fericiți peste 10-15 ani. Se creează iluzia că nimic nu are rost fără acea persoană, că mori fără ea, că ești un nimic fără acel om pe care îl iubești. Și atunci când pleacă persoana din viața noastră, creierul nostru suferă un șoc. Îi e greu să mai restabilească ordinea. Și devii un dezastru. Nu mai mănânci, nu mai ești sociabil, nu mai ai chef de nimeni și nimic. În tine e un gol, întuneric, liniște… Dar într-o zi o să-ți aduci aminte cum erai înainte să cunoști persoana respectivă. Și așa vei realiza că poți trăi fără acel om, pentru că ai putut și înainte. Poți! Pentru că înainte să apară, viața ta nu depindea de prezența unui om. Viața ta depindea de tine. Și acum depinde. Și va depinde de tine. Mereu.
—  gandurinocturne
Înainte să plec o să vă arăt tuturor ce caracter prost am. Nu-mi pasă de niciunul dintre voi, da’ mi-a păsat, asta fiind cel mai prost lucru pe care l-am făcut.
Ce am invatat de cand sunt adolescent.  
1.Scoala te invata prostiile societati.
2.Hainele de firma te fac ori adolescent fitos ori adolescent de banii gata
3.Banii pe care ii ai la scoala zilnic te fac ori superior ori inferior.
4.Notele mici te descriu ca o persoana proasta, notele mari ca fiind o persoana cu un viitor in viata
5.Daca fumezi tigari de tip Ashima,Marble esti sarac.
6.Daca ai prietena/prieten mai dezvoltat nu ai gusturi
7.Ai grija ce telefon scoti din buzunar, altfel esti considerat sarac.
8.Daca ai o poza cu un decolteu mai larg esti considerata carpa societati.
9.Numarul de like-uri si follow pe instagram te fac popular.
10.Nu esti adolescent daca nu te droghezi sau daca nu bei alcool.
— 

badger life page

1/∞

,,Tu nu vezi că e o ciudată? De ce o iubeşti?”


O iubesc pentru că e unică, nu e ciudată. E diferită. E fericită. E iubită. Iubeşte. E ea însăşi şi pentru mine e mai mult decât de ajuns. Dacă priveşti din exterior e uşor să spui că e o ciudată care face totul pentru a atrage atenţia, dar spre deosebire de cele ,,normale” ea nu se supune trend-urilor, nu face ceva pentru că aşa spun ceilalţi că trebuie să facă, ea face ce simte, cum simte, când simte. Voi o vedeţi ca fiind o făptură slabă, incapabilă să facă faţă vieţii de una singură doar pentru că plânge des, aşa-i? Ei bine, ea plânge pentru că e un suflet sensibil şi profund care percepe viaţa la superlativ, în timp ce voi sunteţi superficiali. Uneori se enervează aparent din nimic, dar asta numai pentru că are nevoie de afecţiune, cere iubire, deşi e respingătoare. Vrea să îi ţină departe pe cei care nu vor cu adevărat să îi fie alături. E ea însăşi, încearcă să fie imună la ceea ce credeţi despre ea şi nu vă dă importanţă, deşi o afectează ce spuneţi. Însă nu vrea să se schimbe. Sufletele sincere rămân sincere pentru totdeauna, deşi sunt condamnate adesea pe nedrept de teatralism.

Până la urmă nu înţeleg de ce vă pasă de ce o iubesc. Voi o urâţi pentru că e diferită. Eu o iubesc pentru că nu e la fel ca ceilalţi, nu face parte din turmă. Aveţi impresia că aţi alungat-o din grup şi că vrea să se întoarcă. Vă înşelaţi. A plecat singură şi de fapt voi sunteţi cei care vor să o aducă înapoi.

Nu sunteţi capabili decât să îi vedeţi acţiunile, eu le înţeleg şi intriga şi scopul. Încă îşi caută calea în viaţă, încă se descoperă şi redescoperă pe ea însăşi, dar nu aveţi cum să ştiţi atât timp cât vă opriţi la eticheta de ,,ciudat” aplicată unui om frumos care se bucură de viaţă şi iubire.

—  Cosmin (Lost-in-smoke.tumblr.com)
Heei.
Poate, până aici, ai încetat deja să citești mesajul. Da, este okay, și eu aș fi făcut la fel în locul tău. Însă, dacă nu ai făcut-o, nu-ți poți imagina ce bucurie mi-ai produs.
Știu că a trecut enorm de mult timp. Știu că poate tu mă vezi ca fiind disperată, sau obsedată, sau poate pur și simplu o ciudată. Dar asta poate doar fiindcă nu știi tot adevărul.
Nu știi cât de mult ai însemnat pentru mine. Nu știi cum, dacă nu ne întâlneam, eu nu aș mai fi fost aici acum. Nu știi cum atunci când plâng, tot ce vreau e să te am alăutri.
Uneori sunt în regulă. M-am obișnuit cu lipsa ta. Dar uneori, ca în noaptea aceasta, parcă sufletul îmi este smuls din mine. Tot ce văd, ce respir, ce simt ești tu. Încă iei control asupra întregii mele ființe, făcându-mă să-ți șoptesc numele ca și cum m-ai aude.
Bine, până aici sigur ai lăsat mesajul. Dar dacă nu, vreau doar să fac o încheiere.
Nu știu cum de simt toate astea. Nu are nici o logică să o fac. Dar sincer, cred că ai fost marea mea dragoste. Că nu voi mai simți ceea ce simt acum. Că nu voi trece peste ceea ce a fost, sau mai bine zis nu a fost, vreodată. Dacă în 20 de ani ai apărea de nicăieri, tot pe tine te-aș alege. Pentru că te iubesc.
—  Mesaj ce nu-l voi trimite vreodată, Doar o anonimă
Stii, uneori obosesti si, te saturi sa fie zilnic la fel!
Mereu minti ca esti bine, toti te cred si, nimeni nu isi da seama ca, tu de fapt, nu esti deloc bine.
Te saturi sa te trezesti in fiecare dimineata cu lacrimi in ochi (la fel cum te-ai culcat) si sa stii ca asta o sa fie o zi urata la fel ca toate celelalte.
Cand ajungi acasa, trebuie sa le arunci un zambet fals parintilor ca ei sa creada ca ai avut o zi buna.
Te plimbi doar prin intuneric pentru a-ti ascunde lacrimile…
Pierzi si persoana aia care iti spunea : ,,sunt aici pentru tine, de acum, suntem impreuna, nu te voi lasa niciodata" si.. poate ca reusesti sa uiti acea persoana dar aceste cuvinte, nu poti sa le uiti niciodata… iti amintesti mereu de ele si, naiv fiind, crezi in ele si a doua oara.
Seara, nici nu te mai culci, stai cu castile in urechi, intr-un colt al camerei, ca un copil singur, nu poti sa adormi din cauza gandurilor galagioase care iti urla in cap.
In fiecare zi, lasi lacrimile reci sa iti inunde fata si ochii aia frumosi….
Uneori, te doare atat de tare sufletul incat crezi ca te vei rupe in doua si, iti vine sa urli de durere.
Te uiti in oglinda si, te intrebi cine e persoana pe care o vezi, iti dai seama ca esti tu si.. izbucnesti in lacrimi.
Din ce in ce mai des, lasi lama sa iti umple mana de sange dar, nu ajuta, durerea din suflet e mai mare decat orice rana pe care ti-o faci…
Vine un moment cand obosesti, te saturi sa lupti si, oricat de puternic erai inainte… acum NU mai poti, pur si simplu nu mai poti si, oricat de mult ai vrea sa fii cum erai inainte, nu reusesti..
Scrisoarea unui tată pentru fiica sa..

Fiica mea,

Ieri parcă erai cât o buburuză. Ai crescut, nu mai ești o puștoaică care așteaptă să-i crească dinții. Și pentru că ai crescut, sufletul mi-a dictat următoarele rânduri:

Nu căuta iubirea cu disperare, căci așa nu vei găsi decât iluzie și dezamăgire. Mama ta m-a învățat, când eram noi mai tineri, să am răbdare. O răbdare de fier uneori, când simțeam că secunda este an și anul deceniu. Și simțeam cum deznădejdea îmi bate la ușă deghizată în fericire. Să nu-i deschizi ușa, orice ți-ar spune – nu degeaba ți-am citit când erai mică povestea cu capra și cei trei iezi! Imaginează-ți că lupul e tocmai deznădejdea.

Ție, pentru că te iubesc enorm, îți scriu câteva sfaturi, deși știu că nu avem aceeași relație pe care o ai tu cu mama ta. Sunteți femei, vă înțelegeți mai bine. Iar eu, fiind bărbat, îți voi vorbi despre bărbați. Despre ce ar fi bine să alegi, însă nu are caracter de obligativitate, tu fiind liberă să alegi.
Când te decizi să nu mai hoinărești în căutarea identității și când vei vrea un bărbat lângă tine pentru tot restul vieții să ții cont de următoarele lucruri:

1. Să nu te uiți doar la ambalaj. Draga mea fată, ambalajul, după ce stă prea mult la soare, îngălbenește, se urâțește și ce vei face apoi? Ambalajul este subțire și nu îți va ține de cald în nopțile de iarnă, geroase și acoperite de zăpadă. Ambalajul nu îți va ține nici de foame, nici de sete. Degeaba e frumos dacă e prost. Sau meschin ori egoist. Sufletul tău cu ce se alege?

2. Să nu conteze câți bani are. Să nu te arunci în brațele ușorului, ci să muncești să fii independentă. Să nu atârni de portofelul lui pentru că, în cele din urmă, vei deveni supusa lui. Și dacă pleacă, tu cu ce rămâi? Merită să ai tot ce vrei în schimbul sufletului tău? Ești iubită sau femeia ce-i curăță toate mizeriile?

3. Să promită puțin și să facă mult. Dacă vrei să îți împarți viața cu un bărbat, alege unul practic, unul care știe că promisiunile lui prind valoare când sunt argumentate cu fapte. Un bărbat care mai mult vorbește decât face, îți va spune mai mult decât simte cu adevărat.

4. Să iubești fără temeri. Să nu te temi dacă simți că inima își ia zborul din pieptul tău și va ateriza fix pe sufletul lui. Să nu frângi zborul de teama de înălțime. Iubirea te înalță. Să nu iubești cu jumătăți de măsură pentru că vei avea jumătate de suflet gol, iar cea mai mare fericire e când ai sufletul plin de persoana pe care o iubești.

5. Să ierți, fiica mea. Dar să ierți doar ce nu îți calcă în picioare demnitatea. Să nu ierți dacă își șterge bocancii cu sufletul tău. Sufletul îți va spune ce să ierți și să rămâi și când să pleci, Nu te amăgi singură crezând că vei muta muntele din fața ta. Oamenii se schimbă temporar – un fel de vacanță a firii, însă orice vacanță are și un sfârșit, nu?

6. Să nu fii geloasă. Știu că acum suntem încurajați, mai mult ca niciodată, să ne subjugăm unul pe altul. Tu să nu faci greșeala asta și nici să nu îi accepți lui. Tu să înțelegi că iubirea este libertate – mai știi rândunica rănită de care ai avut tu grijă, când erai mai mică? Ei, ai văzut cum făcea cercuri în aer, zbura când spre soare, când amețitor către pământ? Cam așa să vezi libertatea sufletului – un zbor continuu.

7. Să nu vă mințiți. Să nu nașteți minciuni, căci apoi veți intra într-un cerc vicios din care doar separarea vă va mai scoate. Iubirea este străină de himere. Să nu crezi că poți minți doar o dată – prima dată este mai greu, apoi pierzi șirul. Dacă te minte el, pleacă și caută bărbatul care își poată asuma faptele, vorbele și iubirea ta. Nu accepta lângă tine un papă-lapte.

Fata mea, tu să fii femeie frumoasă la chip, minte și suflet. Să fii o femeie puternică și să nu înțelegi că puternic înseamnă să nu plângi. Dacă plângi, umărul meu va fi mereu aici pentru tine. Să îți călești mintea și sufletul, să înveți lecțiile vieții – sunt cele mai importante. Să ai grijă de tine! Tata te iubește!

- Unde e ea?
- Cine?
- Fata aceea naivă, dar care punea suflet în orice, căreia nu-i păsa dacă va fi rănită atâta timp cât iubea cu toate puterile.
- Nu ştiu despre ce vorbeşti. Eu am fost întodeauna puternică, nu am lăsat oamenii să mă rănească.
- O fată puternică, care a ajuns să mă mintă…
- Bine, mint.
- Şi, ce-ai făcut cu ea?
- Am ucis-o.
- Ai ucis-o!?
- Da, una dintre noi trebuia să pune stăpânire pe toată fiinţa. Doar una.
- Şi, tu cum ai fost mai puternică şi mai rea, ai învins-o…
- Nu. Ea fiind atât de bună, m-a lăsat să câştig.
La dracu! M-am saturat, m-am saturat atat de tare… Sincer, tata, imi ajung problemele mele… Iar acum tu, te mai si certi cu mine..
Uneori ma intreb de ce.. de ce nu ma mai iubesti cum o faceai cand eram mica…? Iti mai amintesti cat stateam impreuna si cate lucruri frumoase faceam? Mi-e dor de astea, tata!
Da, stiu… stiu ca nu sunt un copil perfect, ba din contra… sunt un dezastru, pana si eu ma urasc…
Dar, nu vreau sa ma urasti tu, tata! Iti jur ca am incercat.. am incercat sa ma schimb, doar pentru tine dar… nu am reusit!
Mereu te-am iubit chiar daca m-ai jignit si mi-ai vorbit mereu urat… Ai fost cel mai bun exemplu pentru mine, tata! Mi-as dori atat de mult sa ne intelegem… dar eu, fraiera fiind, inca sper ca ne vom intelege intr-o zi.. Stii, as vrea sa plang in bratele tale si sa pot sa vorbesc cu tine orice, cum o faceam inainte…
Uneori ma intreb ce am facut sa ma urasti atat… ma doare atat de tare sufletul cand imi spui cuvintele alea reci… Acele vorbe sunt otrava pentru sufletul meu!

Cred ca oamenii, in special părinții elevilor ar trebui să înțeleagă că o notă nu egalează numărul cunoștințelor acelui copil. Poate că nu a putut învăța doar pentru ca e in depresie, poate ca abia mai poate rămâne in viață si tu ii ceri sa învețe 100 de pagini pentru un 10. Pentru o simplă notă. Tot ce vrei tu, defapt, e sa te lauzi cu propriu tau copil, ca fiind “ cel mai bun, cel mai cuminte”. În primul rând, nu trebuie să uitați ca suntem adolescenți. Cea mai grea perioada in care suferim din absolut orice lucru mărunt, dar voi.. Voi ați trecut peste această perioadă si cu timpul ați uitat: prima iubire, primii fluturași, primul sărut, primul eșec in dragoste, prima tentativă de sinucidere, prima dată când vrei sa mori, prima nota mică si prima dată când te consideri cel mai urat om de pe pământ. Ar trebui ca înainte de a le face capul calendar copiilor voștri, sa va gândiți mai bine, sa va puneți in locul lor si sper sa va dați seama ce greșeală enorma faceți.. Sau cat de mult il împingeți spre o tentativa sau chiar o reușită de sinucidere !

Era penultima zi din mai , ziua care mi-a schimbat viața . Ziua când , în sfârşit l-am găsit . Am găsit cea mai minunată persoană . Persoana pentru care azi mi-aş da şi viața . Era o zi futută , eram nervoasă din cauza profesorilor din liceu . Mi-a trimis cerere un băiat pe care-l cunoşteam din vedere de la un coleg . Am ales să îi scriu . Am vorbit mult , toată ziua am stat şi am vorbit , era o persoană atât de calmă , mereu zâmbea , niciodată nu l-ai surprins nervos sau trist , ştia să-şi controleze sentimentele . L-am cunoscut ca fiind un băiat fericit pe plan emoțional , înnebunit după Paraziții şi după conversațiile lungi purtate sub lumina stelelor şi a lunii . L-am cunoscut ca fiind un visător şi un luptător . Până şi acum , după aproape 8 luni încă luptă pentru acele vise . Sunt foarte mândră de el. Vorbitul cu el a devenit un obicei , pe când acum , e o plăcere şi o relaxare . Vorbeam cu el de dimineața până seara târziu , m-am obişnuit să îi povestesc tot . Aveam vise imense împreună , cele mai frumoase , mă gândeam atunci că are să renunțe la mine după o vreme , şi la mine şi la visele noastre , astăzi abia aşteptăm să le îndeplinim împreună una după cealaltă. Am început să ne spunem “ iubire ” , era ziua în care s-a ataşat de mine ca un copilaş micuț de o jucărie nouă . I-am promis într-o zi că mă voi muta în liceu cu el , aşa şi aveam să fac , la începutul lui septembrie , în întâi mai exact , am aflat că sunt în liceu cu el . În 4 septembrie ne-am dus mai mulți prieteni la un bar , am băut în cinstea zilei mele de naştere , eram beată , nu ştiam pe moment ce fac dar am ales să îl sun să îi spun cât de mult îl iubesc , îi repetam acest lucru minute întregi şi speram să îmi spună că şi el o face . I-am închis apoi şi am început să mă rog de el să vină să mă vadă că îi simt lipsa dar nu avea cu ce să ajungă . Din ziua aia am trecut cu el prin toate căcaturile , ne-am certat , ne-am iubit , ne-am sărutat , ne-am zâmbit , ne-am dus dorul , ne-am făcut cele mai frumoase amintiri împreună . După tot ce a fost niciunul dintre noi doi nu a avut puterea să renunțe , nu după tot ce a fost între noi doi. E adevărat , niciodată nu m-a luat cu clişee de genu’ “ vrei să fim împreună ? ” dar mi-a demonstrat că mă iubeşte şi că nu e doar un joc de al lui , mi-a fost fidel 4 luni şi mă bucur enorm de mult , mă simt mai în largul meu aşa , ştiind că ne iubim. I-am promis o conversație lungă sub lumina lunii şi a stelelor si a fost cel mai frumos cadou dăruit lui , i-am oferit libertate , i-am oferit iubire şi zâmbete . I-am oferit tot de ce avea el nevoie . Parcă acum îmi pare rău că îi spun că îl iubesc , simt că îl mint .. Ceea ce simt pentru el e mult mai mult decât iubire , toată ființa mea arde după iubirea lui care mi-e medicament . A făcut dintr-o fată care îşi dorea moartea cu ardoare , o fată care nu vede decât iubirea lui în jur . În ochii lui negri totul pare atât de simplu .. Astăzi stau alături de el , fericită , spunându-i că e iubirea vieții mele şi promițându-i că dacă viața va alege să ne despartă într-o zi , el va rămâne singurul pe care îl iubesc , restul vor fi doar o consolare.

anonymous asked:

off, cand am intrat in liceu am intalnit un baiat, fiind chiar colegul meu de banca ( si eu baiat). E super de treaba, dar imi pare extrem de rau ca este timid rau de tot. Simt ca am un scop, acela sa-l scot din aceasta "timiditate intensiva" dar nu prea stiu cum. help.

Îl bagi în cercurile tale sociale. Îl introduci prietenilor tăi, poate poate leagă ceva cu ei.

#LT

Ce copilărie avem noi ? Toată ziua stăm pe telefoane, fiind în pas cu moda.
De ce facem asta ? De ce nu ne trăim copilăria ? Începeți să alergați în ploaie, să vă pictați, să alergați, jucați-va. Faceți ce vreți, fără să vă pese de părerea celor din jur. Faceți ce vă taie capul, lucruri ce le veți putea povesti la nepoți cu zâmbetul pe buze..!