felinare

O piesă de tango - tu şi eu. Îţi privesc atent formele; trupul tău pe care-l găsesc apetisant se mişca suav în faţa mea, provocându-mi o sete incredibilă de tine. Ochii mei verzi au devenit tulburi, eşti atât de vicleană, nenorocito. Privirea ta diavolească îmi trezeşte amintirea nopţilor nesfârşite de beţii şi amoruri interzise. Tu nu eşti un înger. Treci prin faţa mea lăsând în urmă o dâră de parfum ce-mi îmbata simţurile şi-mi fură raţiunea.
Te simt, mă doreşti cu adevărat. Nu-ţi voi ceda atât de uşor. Vreau să mă implori, să simt cum mă doreşti, nu cu toată fiinţa ta, ci cu intreaga-ţi existenţa. Te-aş pune în genunchi, femeie, doar să-mi hrănesc orgoliul animalic ce musteşte nesuferit în sânge. Te-aş pune în genunchi fără milă şi cu un zâmbet demonic ţi-aş privi de sus ochii tăi superbi în lumina ştearsă a unui felinar vechi. Ţi-aş cuprinde chipul într-o singură mână şi te-aş ridica încet amăgindu-te cu un sărut, doar ca să te arunc din nou, pentru că mai apoi, umilă şi cu obrajii plini de lacrimi, tot la mine să te întorci. Să te strâng la piept, să te aud suspinând şi împreună să dansăm. Ah, cât te ador.. cât te ador! Mă înnebuneşti, mă… nenoroceşti!