ei,

Tudor Chirila - Scrisoare catre liceeni

,, Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul… Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?”

Ciao,
Forse in questo momento ti starai domandando il perché di questa lettera..
Beh, oggi avevo voglia di parlarti, vederti, cercarti. Ma mi trattengo e mi limito a pensarti.
Ormai mi manchi sempre e se prima mi ero abituata alla tua assenza, ora, da quando sei ritornato nella mia vita, non riesco a non cercarti.
Sbaglio, come sempre, a farlo.
A scriverti sempre io, a volerti, ad amarti.
Amare, che parolone che uso.
Sì, amare.
Non ho scelto io di innamorarmi di te, non ho scelto io un bel niente.
E se potessi dire al mio cuore di smetterla, ti giuro che lo farei. Perché non vali le mie lacrime, il mio volerti così bene, non sei perfetto, hai il vizio di chiuderti in te stesso, sei saccente, antipatico e ti porti sempre dietro quel maledetto zaino.
Ma sai anche essere terribilmente dolce, sai apprezzare i miei abbracci, sai come conquistarmi anche solo con uno sguardo.
Mi piaci anche se ci sono più motivi per odiarti che per amarti.
Ma non mi importa, nemmeno se c'è lei nella tua vita. Nemmeno se ami lei, nemmeno sei mi vedi come un'amica. Non mi importa.
Io sono felice di amarti, anche se non sono ricambiata.
A noi, anime in pena, costrette a subire questa sofferenza del non essere ricambiate, basta poco. Anche un saluto o un sorriso.
Ci accontentiamo di poco. Ma nel frattempo diamo tanto amore.
Non so nemmeno perché sto dicendo tutto questo, il senso delle mie parole è confuso e tremolante.
Mi fai questo dannato effetto, quando tu non ci sei io non sono felice, sono apatica.
Non voglio che mi ami, vuoi.
Mi basta che ogni tanto tu pensi a me e che me lo faccia sapere, anche con un semplice “ei”.
Ma va bene così, anche se non lo fai. Va sempre bene così.
Va tutto meravigliosamente bene senza di te, che bugiarda.

A te, che non leggerai mai queste parole.

-Penelopesempresposadiulisse

Iubitul meu,
Să știi că vei avea multe de îndurat cu mine. Pot fi cea mai încăpățânată persoana din lume, ceea ce te va enerva teribil. Voi vrea să îți povestesc toate tâmpeniile din lume și uneori voi vorbi prea mult. Orgoliul meu se va lua la întrecere cu al tău și niciodată nu voi recunoaște că am greșit, deși amândoi știm prea bine că așa e. Uneori o să trec brusc de la o stare la alta, iar alteori nici măcar eu nu mă voi înțelege, așa că nu mă aștept ca tu s-o faci. Am o multitudine de defecte și, probabil, dacă mă vei întreba de o calitate de-a mea, vei realiza că mi-ai pus una dintre cele mai dificile întrebări. Nu sunt perfectă, nici pe departe, dar îți promit ceva, iar eu întotdeauna mă țin de promisiunile făcute. Îți promit că, dacă vei avea răbdare cu mine, dacă îți vei dori să-mi fi alături și dacă îmi vei oferi dragostea ta, iubitul meu, tu chiar vei fi iubit. Îți voi oferi sufletul meu și întreaga mea ființă. Poți fi sigur că se îndată ce voi fi a ta, nu voi mai fi vreodată a altuia. O să îți ofer totul, cu riscul de a rămâne cu nimic. Dar voi avea încredere în tine, ceea ce este cel mai de preț pentru mine. Poți iubi pe cineva, dar să nu ai încredere. Eu ți le voi oferi pe ambele. Te rog, însă, să nu mă faci să regret asta.
-Fata care nu a spus niciodată “te iubesc”.