dat-palms

Si..imi pare rau ca am ajuns asa.
Imi pare rau ca va dezamagesc pe toti prin faptele mele…
Da, stiu… de la un timp stau in camera mea cu usa incuiata si plang…
De cateva zile nici fumul tigarii nu-mi mai poate calma gandurile…
Sunt mai mereu agitata…
Nu stiu ce se intampla cu mine.
Stiu doar ca as vrea sa fug departe de aici.
Mi-e frica de viata… Da, chiar imi este… Viata mi-a dat multe palme si m-a pus la pamant de cate ori a avut ocazia…
Mi-e dor de trecut. Inca n-am reusit sa fac pace cu el…
Imi amintesc in fiecare zi cat de fericita eram…
Si aveam atata incredere in mine.
Credeam ca intr-o zi totul o sa fie bine si voi putea zambi din nou… Asta era singura mea speranta da’ am pierdut-o si pe aia…
Sunt unele zile cand ma uit in oglinda si-mi vine s-o sparg..
Sunt un dezastru… Nimic din ce fac nu e bine..
In fiecare zi trebuie sa port o masca…
Trebuie sa ma prefac ca-s fericita, sa ma creada toti..
M-am saturat pana si eu sa mint despre cum ma simt…
Dar, daca n-as minti, ar trebui mereu sa zic cat de rau ma simt..
Sunt zile in care simt ca cedez. Sincer, nu stiu cum dracu am rezistat pana acum…
Sunt doar un copil trist care viseaza la fericire…
nu m-am schimbat brusc, ştii.
durerea m-a schimbat.
cuvintele m-au schimbat.
mi-au dat palme.
mi-au dat pumni.
m-am detaşat.
mai mult de atât -
îmi place.
nu mai am regrete.
—  zambete-trucate
Draga viata….
Mi-ai dat multe palme….Ar trebui sa ajunga, nu mai vreau si altele….
Nu te-ai saturat sa vezi cum sufar?
Nu te-ai saturat sa ma vezi trista?
Nu te-ai saturat sa ma vezi plangand?
Viaţa. Experimentezi acest cuvânt de atâta timp; te-a făcut să treci printr-o mulţime de greutăţi, nu pentru că ai meritat să suferi, ci pentru că ai meritat să înveţi şi continui să înveţi cu fiecare pas făcut înainte; te-a schimbat, fără să te întrebe dacă vrei sau nu; te-a dezamăgit, nepăsându-i cât de multă durere ţi-a provocat; ţi-a furat oameni, i-a îndepărtat de tine sau pur şi simplu a considerat că timpul vostru împreună s-a scurs; ţi-a dat drastice palme prin eşecuri, demoralizându-te şi făcându-te să-ţi pierzi încrederea şi speranţa. Însă tot ea a fost cea care ţi-a dăruit şanse noi, care ţi-a dat o multitudine de oportunităţi, ţi-a deschis noi uşi, te-a ghidat spre alţi oameni, ţi-a arătat lumina, te-a maturizat şi a ajutat la dezvoltarea ta. Niciodată în viaţă, începuturile nu vor fi simple. Trebuie să fii testat, pentru a putea decide dacă eşti demn sau nu pentru ceea ce urmează să îţi ofere. Trebuie să treci prin etapa de iniţiere. Trebuie să ajungi de la sămânţă la fruct, însă aminteşte-ţi că, până să te transformi într-un fruct copt, ai nevoie de a fi o floare tânără şi firavă, care rezistă vântului puternic, care învinge ploaia torenţială şi care suportă razele arzătoare ale soarelui. Căci dacă nu o face, va cădea. O singură renunţare pentru ea înseamnă moarte, dar tu, pământean nemulţumit, tu ai mult mai multe şanse! Tu cazi odată şi cu voinţă te poti ridica, dar ea, dacă cade, totul dispare, căci de creangă să se agaţe ea nu se mai poate. Va veni momentul realizării faptului că lucrurile rele din viaţa ta, nu au fost întâmplătoare; au fost necesare. Suferinţa, dezamăgirea, răutatea, falsitatea, necinstea, critica, judecarea, invidia, indiferenţa, subaprecierea, acestea toate ţi-au pătat viaţa, dar într-un final te-au întărit. Ai sesizat că oamenii nu îţi pot face rău dacă tu nu le permiţi asta. Să nu decurgi niciodată la răzbunare, răutatea nu poate intra în sufletul celor înţelepţi, acele locuri au fost rezervate şi ocupate de adevăratele comori sufleteşti. Să nu renunţi, te rog! Oricât de imposibil ar părea la prima vedere,  să ştii că nu este. Ai nevoie doar de amibiţie, de curaj, de suficientă motivaţie şi de sprijinul acelor oameni, care au avut încredere în tine de la bun început. Lucrurile pe care ţi le doreşti, visurile tale măreţe, lasă-le să-ţi devină planuri. Nu ezita! Lumea aşteaptă să o descoperi şi să te vadă trăind, nu regretând şi aşteptând.