arghezi

Sunt Arghezi, Bacovia, Paler si Paunescu,
Sunt Hagi, Nadia, Halep, DOC, Deliric si Dobrescu,
Sunt Cedrea, Pelea, Boca, sunt cei ce n-au ingenunchiat la rusi,
Sunt Mihai, Stefan, Mircea, sunt Tepes,
Sunt  Brancusi!

anonymous asked:

I made a gal who takes the Bac tommorow to put flowers under her pillow for Sanziene. She said she dreamt Tudor Arghezi "Flori de mucegai"

Bai, deci daca chiar o sa pice Arghezi, prietena ta trebuie sa isi faca o afacere din ghicit in palme, ghioc sau orice.

Se-ncolăcea destinul, ca şarpele, pe noi,
Bătând cu aripi cerul, uşoare, el, greoi.

Tot ocolind secunda mereu, de-nec şi foc,
Iar ne găsirăm singuri şi tineri, la un loc.

Tăcerea ta supusă-mi şoptea : «Mă ia şi du,
Şi mântuie-mi odată durerea de-a fi tu».

Dar, hotărât şi crâncen să-l curm, frângându-i chinul,
Am rupt din cer secunda şi i-am strivit destinul.

—  Tudor Arghezi, Seară de mai

Oare notele definesc ceva?
Probabil interesul elevului pentru acea/acele materii. De multe ori nota depinde de profesor: poți să ai un profesor care îți dă 10 pe un referat de pe internet, poți să ai un profesor care dă note mari chiar dacă nu prea știi mare lucru, poți să ai un profesor care te ține în note mici doar ca să-ți stârnească interesul de a învăța sau poți să ai un profesor care chiar iți dă nota meritată.
Sunt de părere că sistemul de învățământ din România e demodat. De ce se învață așa multă matematică? Câte formule vom folosi noi în viață de acolo? Dacă o să folosim 10 va fi bine.
Ar trebui să se pună accent doar pe ce trebuie, nu să fim duși până în nucleul materiilor. Peste 1 an, 2, nu o să ne mai amintim mare lucru, vă asigur.
De ce la limba română nu se studiază și scriitori contemporani? Am văzut o grămadă de poze făcute de cei tineri la cărți cu autori contemporani, însă la cele scrise de Creangă/Eminescu/Arghezi nimeni nu face poze. Nu e de rău, e chiar de bine pentru că se citește.
De ce nu luăm exemple de la străini dacă tot ne mândrim că suntem în UE?
Generațiile trec, sistemul rămâne, din păcate…

De-abia plecasesi. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi !

Ti-as fi făcut un semn, după plecare,
Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare ?

Voiam să pleci, voiam si să rămâi.
Ai ascultat de gândul cel dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat ? De ce-ai mai fi rămas ?