Avatar

Inimi frânte

@prafdestea2134-blog

#D19+#C2=#ND21❤️
Avatar
Avatar
maddytsu

“La multi ani, iubito!”

E ziua ei liberă, dar nu și a lui. A plecat la muncă înainte să se trezească ea, nici măcar nu a intrat în dormitor să-i spună bună dimineața. Se așează la masa din bucatarie și își aprinde o țigară. E o cană cu cafea în microunde, apasă butonul și o încălzește. E încă ursuză și nu vede biletul de pe masă. Aprinde televizorul din bucătărie și trecând de pe un canal pe altul se oprește pe un post muzical. Era melodia lor. Ii dă o stare de bine și începe să o fredoneze ușor, deși nu are ureche muzicală.

Iși aruncă privirea pe masă și vede biletul. Ridică o sprânceană și deschide biletul împaturit în două, își pune ochelarii și începe să citească.

Bună dimineața, iubito. Nu aveam somn, m-am trezit pe la 3 dimineața și m-am gândit să-ți scriu. Nu ți-am mai scris demult, știu că îți plăcea asta. Ți-am lăsat cafeaua în microunde și ți-am făcut niște clătite, sunt în dulap.

M-am gândit să-ți țin companie azi, deși nu sunt lângă tine. Am program scurt că e sâmbătă, dar nu voiam să te las singură. Vezi că lângă clătite mai e un bilet, vorbim acolo. Te pup.”

Se ridică de pe scaun, umblă prin dulap și găsește o farfurie cu clătite rulate. Sunt cu gemul ei preferat, cel de caise. Sub farfurie se află un alt bilet.

Imi cer scuze că am ars prima clatită, dar știu că ție îți plac și astea arse. Cum sunt? Mi-au ieșit bine? Mi-ar fi plăcut să mă vezi cum le întorc în aer, un adevărat maestru. Știu că ai venit direct în bucătărie să fumezi, mi-ar fi plăcut să bem cafeaua împreună. Acum probabil stai picior peste picior pentru că faci pe tine și vrei să termini de citit biletul. Pe asta l-am facut mai scurt, cât să apuci să mănânci o singură clatită. Următorul bilet e în baie, sub tubul de pastă de dinți. Vorbim acolo.

Ușurată că s-a terminat biletul, se șterge cu un șervețel pe degete și fuge spre baie. Ia biletul și îl citește.

Pun pariu că ești relaxată acum. Aseară te-ai agitat mult, mi-ai dat coate și m-ai dezvelit. Cred ca iar ai visat că te urmarește cineva, te încruntai foarte tare. Te-am trezit să te liniștesc și mi-ai spus că nu ai furat florile, că le-ai găsit acolo pe masă. Am zâmbit și te-am lăsat să dormi, eram sigur că nu o să îți amintești. Dupa vreo o oră am simțit nevoia să te pup pe frunte, și te-am pupat. Ai zis “mhm”, de parca m-ai aprobat. Imi place să dorm cu tine, e o adevarată aventură în fiecare seară.

Ai terminat? Mergem pe balcon? Hai.

Se spală pe mâini, apoi se spală pe față și pe dinți.

Pe balcon găsește un bilet și o foaie mototolită aruncată pe jos. Ia foaia și o citește.

Vezi cât de bine te cunosc? Eram sigur că o să ridici întâi foaia asta mototolită. Nu scrie nimic în ea, dar poți să citești biletul.

Ea zambește și deschide biletul.

Stăteam pe balcon azi dimineață, fumam o țigară și mă uitam spre fântână. Era așa liniște încât auzeam numai apa. Am stat și m-am gandit la cât de fericit mă faci tu pe mine și mă gândeam să îți fac o surpriză. Iți mai plac surprizele? Ce întrebare, nu..? Ți-am luat ieri un cupon de la un salon de masaj, cu tot cu împachetari în algele alea scârboase. Vezi că stai pe cupon, e sub păturica de pe băncuță, ia-l de acolo și hai înapoi în bucătărie să mai vorbim că ți se răcește cafeaua. Ne vedem în congelator.”

Zambește timid și împachetează înapoi biletul. Se ridică și scoate de sub paturică un plic roz care conținea cuponul. Cu gura până la urechi face pași lenți către bucătărie, citind. Ajunge în dreptul frigiderului și deschide congelatorul. Găsește un bilet și o înghețată Panda.

“Surprizăăă, ți-am luat ieri o înghețată Panda. Am vrut să ți-o dau aseară, dar dacă tot te-a durut burtica am hotărât să ți-o dau azi. Tocmai bine că s-a integrat perfect în scenariul de azi. Sper că ești la fel de entuziasmată ca mine pentru ideea asta cu biletele, sper că nu te plictisesc. Azi împlinim un an de când suntem împreuna și voiam să îți spun la mulți ani într-un mod mai puțin firesc. Du-te până la șifonier și uită-te acolo unde îmi țin eu cămășile. Vezi că în pantofi mai e un bilet. Cum care pantofi? Du-te odată!”

Se duce într-un suflet către șifonier și găsește o pungă de cadouri în care erau pantofii pe care îi probase cu două zile înainte, în mall, dar nu i-a cumpărat pentru că erau prea scumpi. În pantofi se afla un bilet.

“Ia vezi, îți vin? La mulți ani, iubita mea. Să-i porți sănătoasă. Când termini de admirat piciorul perfect, vino înapoi în bucătarie. Mă găsești în ibricul roșu.”

Ea se duce în bucătărie, caută peste tot și nu găsește niciun ibric roșu. Se enervează și începe să răscolească peste tot și îl găsește ascuns într-o oală cu capac. Ia biletul din ibric și îl deschide.

“De-asta te iubesc eu. Nu mi-ar fi dat prin cap să caut în oala aia cu capac. Tu nu renunți niciodată, de-aia nu ai renunțat la mine. Stii că pot mai mult, așa cum știai că există un bilet într-un ibric roșu.”

Azi am încercat să-ți arat că, deși m-am schimbat, nu am uitat de noi. Incă țin minte ce îți place, ce îți dorești și ce nu mai fac. Păcat că nu mi-a venit ideea asta acum un an, când ne-am despărțit.

Poate nu mai stăteam singur într-o bucătarie goală visând cu ochii deschiși că încă umbli prin casă… ♥

Dumnezeule!

Avatar
M-am intalnit in oglinda… dar nu in modul ala clasic… ci am privit in mine pentru prima data.
O radiografie a unei inimi ranite de prea multe ori.
A fost greu sa imi mentin privirea fixa, sa ma privesc singură in ochi, in timp ce lacrimi blande imi incalzeau rapid obrajii.
Doar ca ceea ce am vazut in oglinda nu eram eu sau despre mine…ci despre cei ce m-au insotit candva prin viata.
Cautam sa regasesc sentimente pentru cei ce au insemnat candva prezent dar tot ce gaseam erau spatii goale, umbrite de trecerea timpului.
Mi-am dat seama ca acum pot, si ca treptat, treptat am inceput sa umplu acele spatii cu suflete dragi care ma sustin in prezent, cu inimi calde, nepatate de negura amintirilor mele.
Am zambit, apoi m-am intristat iar… pentru ca orice as fi facut, prezentul meu va fi ajuns intr-un final trecut… repetandu-se in timp ca o melodie ragusita fredonata de un solist sictirit.
Si poate ca e valabil si pentru tine, cel ce vei citi aceste randuri scrise de un copil ce a imbatranit prea devreme si s-a maturizat prea tarziu, nepregatit pentru imunosentimentalismul societatii actuale.
Da…
Atunci m-am privit in oglinda… dar nu stiu daca o voi mai putea face din nou!
Avatar
Aleg să ramân…
Nu fizic…ci în sufletul tău, o amintire frumoasă, ce va radia în prăpastia amintirilor tale. Mă aștept să îmi pierd din culoare, să pălesc odata cu trecerea vremii dar știu ca o fărâmă din mine va rămâne acolo…asta mi-a spus.
Nu l-am crezut . Acum îl cred! Câteodată îmi lipsește! Câteodată îi lipsesc! E prea orgolios ca să recunoască și oricum prea departe…Da, ești orgolios! știu ca mă urmăresti, e ok 
Așa e și în viața. În general. Oamenii vin și pleacă…doar că amintirea lor rămâne vie în tine….fiecare cu povestea lui și parcursul prin viața ta. Poate ca sună dur dar nu…e chiar plăcut. Pentru mine este.
Am ales să păstrez oamenii în inima mea și să îmi amintesc de bunătatea lor…văd în fiecare zi negura societății…de ce să păstrez „mizeriile” în suflet? De ce să nu zâmbesc libeă și să nu trăiesc împăcată cu mine însumi?
Poate că am crea o lume mai bună dacă ne-am aminti oamenii doar cu „bune”.
Ei nu pleacă…ei rămân părți din suflet.
Vor pleca atunci când vom pleca și noi…sau poate nici atunci!
Avatar
“- Îmi pare rău ..
- Pentru?
- Pentru că am fost un idiot, pentru că te.am făcut să suferi și să crezi că nu am ținut la tine..
- Păi si nu așa a fost? Nu îmi spune că țineai la mine, dacă ai fi ținut nu te intorceai la ea..
- Îmi cer scuze …
- Da, chiar mă ajută scuzele tale acum…”
Avatar
Ploua de ceva vreme in sufletul meu…
M-am inundat cu lacrimi, nereusind sa realizez ce s-a intamplat si de ce am ajuns aici. Clipele frumoase au disparut ca prin vis, amintirile cu tine s-au ascuns intr-o zona inaccesibila inimii si in final am ajuns sa uit…sa uit  de ce te-am iubit.
Ti-am cautat chipul peste tot, uneori l-am zarit in treacat insa tarziu am realizat ca totul se derula in mintea mea…eu iubeam o imagine, un baiat cu un chip blajin.
In realitate, iubitul meu avea stangacie in suflet…
L-am lasat sa plece, sperand ca isi va gasi linistea in bratele alteia…stiind ca fac alegerea corecta. Da, alegeri…la asta se rezuma tot…
Ramasă singură cu mine, am incercat in zadar sa fac un rezumat scurt al unei iubiri dovedita imposibila in final… Filele se umpleau si sufletul meu se zbatea nebun, incercand sa se elibereze de pietrele ce apasau cu greutate.
Constientizasem unde ajunsesem si de unde plecasem initial, fara sa realizez ca timpul urma sa imi vindece ranile dobandite in urma acelui razboi sufletesc.
A durut, m-am iertat pe mine si intr-un final te-am iertat si pe tine, suflet trist! Dar a trecut!
Nu meritai iertarea mea, dar nici sa suferi langa mine!
Am sperat ca ai fost ultimul
Ultima ploaie…sau as fi vrut sa fii ultima …
Avatar
- Iti e dor de el? - Doar atunci cand respir. Mi-e dor de el azi, maine si imi va fi mereu. Mi-e dor de el in fiecare zi. Mi-e dor de el la fiecare bataie a inimii. Mi-e dor de el in fiecare secunda. Mi-e dor de el mereu. Nu stiu cum e posibil dar.. mereu ma gandesc la el. - Pai, de ce? Ti-a facut atat rau… - Stiu. Si, inima mea moare incetul cu incetul cand isi aminteste de el….Nu ma lasa sa-mi dorm noptile. Urla dupa el.. spune ca-l vrea inapoi si eu nu i-l pot aduce inapoi… Fiinta asta mica inca il iubeste, intelegi? Si mi-e teama ca o sa il iubeasca mereu, toata viata mea.  Oricat as incerca, nu pot sa il urasc. Niciodata nu am reusit s-o fac, oricat de mult as fi vrut….