Eu sunt stație de metrou....? Mergi şi te plimbi prin locuri la care visezi şi pe care ți le doreşti şi te întorci la mine când ți-ai dat seama că a fost de scurtă durată vizita...? Şi eu între timp ce fac...? Stau prăfuită şi goală aşteptând..? Nu, eu nu sunt stație să pleci şi să vii când vrei... Ai plecat, ai renunțat.. Nu mă laşi când vrei tu, te duci să mă înlocuieşti şi când vezi că nu se poate vii înapoi... Şi să ți imaginezi că te aştept cu brațele deschise... Nu, nu va mai fi ca înainte.. Odată ce m ai lăsat pentru altceva, odată ce ai avut de ales, înseamnă că eu nu mai sunt ce eram...Aşa că nu.. Nu va mai fi ca înainte când te vei întoarce.. Poate nici nu mă vei mai găsi unde mă lăsaseşi.. 😐😔

M-am pierdut… Am pierdut copilul din mine… Şansa de care am profitat să mă agăț de viață… Am pierdut totul pierzându-mă pe mine… Acel copil care se bucura din orice..şi dacă îi ofereai o bomboană expirată.. S a dus zâmbetul pe care îl afişam mereu pe față.. S au dus zilele alea în care săream din pat dimineața, îmi puneam muzică şi dansam, cântam în oglindă mândră de ceea ce văd şi mi zâmbeam.. S a dus fericirea aceea pură.. Clipele în care zâmbeam continuu, râdeam continuu, îi făceam pe alții să se simtă mai bine… Am pierdut cheful de viață..Plăcerea de a trăi.. Bucuria cu care aşteptam ziua de mâine..acum mi e frică de ea… S a dus acea dulceață cu care savuram respirațiile şi secundele ce se scurgeau… Amestecam totul cu fericire.. Voiam mereu să fie BINE şi FRUMOS… Mi am pierdut inocența…cu care mă uitam în ochii oamenilor… Acel aer de copil care îți umplea sufletul de bucurie şi de iubire.. Copilul care iubea tot, adora viața şi fericirea.. Avea vise şi dorințe pe care le trăia chiar dacă unele erau încă irealizabile…Am pierdut momentele în care unii mă iubeau tocmai pentru puritatea şi inocența cu care vedeam totul roz.. S au dus zilele în care îi luam de mână şi îi trăgeam în lumea mea roz, dulce şi fericită.. Zilele în care le săream tuturor în brațe şi le făceam ziua mai bună… Plăcerea de a face asta.. De a simți iubirea şi de a o dărui… Am pierdut alinturile.. Dragostea cu care le ofeream şi primeam…    Am pierdut copilul din mine care iubea şi îşi dorea să fie iubit..Am pierdut tot ce mă definea… M am pierdut pe mine suferind pentru tine… Acum sunt un adult… Un adult stresat, cu probleme, cu grija zilei de mâine..Care nu mai are timp să fie fericit şi nu îl mai atinge fericirea altora… Fiind adult, treci mai greu prin viață dacă omori copilul din tine şi te axezi pe griji…   Eu nu vreau să fiu adult.. Vreau să mor copil.. Vreau să zâmbesc în permanență… Vreau să fiu fericită până la adânci bătrâneți.. Chiar şi la 80 de ani, chiar dacă membrele probabil nu vor ține cu mine, vreau să sar în brațele persoanelor dragi..să îi sufoc cu iubirea şi fericirea mea… Vreau ca toți să se simtă bine în prezența mea.. Să uite de rău şi să mi zâmbească.. Vreau să trec mai uşor prin viață fiind fericită.. Vreau fericire eternă…Vreau să mor zâmbind.. Să mor împăcată că am fost ce mi am dorit: un copil fericit… 😢😔

Uită-mă 🚫

📍📌📎Te rog un lucru : uită de mine. Eu nu sunt nici schimbătoare ca vremea , nu sunt nici jucărie să mă pasezi așa cum ai tu chef , nu sunt un nimic ca să fiu tratată cu indiferență. Pentru asta te rog din tot sufletul meu să uiți de mine. Atunci când îți va fi greu , când nu vei ști pe ce drum să o iei , când vei avea nevoie de un sfat sau de o persoană care să fie lângă tine , să mă cauți acolo unde ai fost când am avut eu nevoie de tine. Sună a despărțire , a rupere , a eșec. Da , chiar asta înseamnă. Și nu , nu ți se pare. Chiar ai citit bine. Dacă tot trăim separat , fiecare cu viața și problemele lui , propun să rămânem exact așa. Fiecare pe drumul său , cu oamenii plăcuți în jur , pe cont propriu , făcând ceea ce își dorește. Consider că a fost suficient. Azi a fost ultima îmbrățișare , ultimul pupic protector pe frunte , ultimul alint , și mai ales ultima ceartă. Nu mai e nevoie să îmi suporți ieșirile , să sacrifici lucruri , și să înduri zilnic câte o ceartă. Pentru că de azi , mă vei uita , iar eu voi dispărea. Mulțumesc anticipat pentru înțelegere .... 😘❗❕

Asta e dovada pentru care nu trebuie să pui suflet în nimic , și să nu te încrezi în toți. Azi ești totul pentru ei , mâine ești nimic. Vin și îți zâmbesc în față ca să te facă să crezi în ei și prietenia lor , iar la nevoie , se prefac că te ajută ca să nu își dea arama pe față. Ai grijă în brațele cui fugi , pe ai cui umeri plângi , căror urechi spui ce simți. Căci nimic nu e ceea ce pare.✌

#Prietenia #cel #mai #valoros #lucru

Vorbele sunt doar niște păsărele călătoare care merg din floare în floare. Am învățat să nu mai pun accentul pe cuvinte ; ci pe fapte. Doar așa am văzut ce și cât simt oamenii pentru mine , doar așa am văzut că nimic nu e ceea ce pare și că totul constă doar în cuvinte...