Why I Invest in Ethical Fashion

image

In the mid-nineties the organic food industry, still a niche market, sought to break into the mainstream. At the time, however, consumers had little understanding of “organic.” Over the years growing concern about health issues, pesticides, potential risks of genetically modified food, environmental damage resulting from industrial farming, and animal rights has pushed interest in organic food to the forefront of public consciousness. Organic food may cost a little more money than processed industrial food, but people now understand that saving a few cents can have enormous costs for their health, the environment, and the well being of workers. Green businesses savvy enough to detect the change in public awareness have proven very successful at convincing consumers of the value of buying organic and have driven the supermarket chains and even fast food industry to join the organic food movement. Certainly a lot of “green washing,” false advertising, occurs, but over time brands that deliver more than image will gain position in the market.

When people ask me why I invest in Ethical Fashion, I often make comparisons to the organic foods movement. What we put on our bodies is just as important as what we put in them. A public that has begun to exercise their consumer leverage to force organic food into the mainstream marketplace will increasingly demand ethical options from the clothing industry. As the Ethical Fashion movement educates consumers, people become more aware of the dangers of industrial chemicals in their clothing, of environmental damages from some mainstream industrial practices, and of the unsafe working conditions and inferior quality associated with the “race to the bottom” phenomenon. As they have with organic food, people will develop a holistic approach to the idea of quality. Status, value, workmanship, ethics, environmental and humanitarian concerns all become synonymous with quality. Consumers don’t make separate deliberations for each category. They make one decision. The more people who make the choice to support Ethical Fashion, the more such choices will become the standard.

– Rob Broggi, Founding Partner & CEO of Industrial Revolution II


 

A Celeb-Backed Apparel Factory in Haiti Goes High-End

Workers at IRII are trained in multiple skills, increasing their employability

When apparel brand Boxercraft was searching for a new supplier for its T-shirts and tank tops earlier this year, it didn’t turn to factories that crank out millions on the cheap. Instead, the 120-employee business, based near Atlanta, chose Industrial Revolution II, a garment manufacturer in Haiti. What clinched the deal was more than IRII’s competitive prices and low importing costs: It was the venture’s promise to train unemployed Haitians, pay them more than the minimum wage, and donate half its profits to social programs. Shoppers are “feeling responsible for the actual employee that is making the products that everyone is wearing today,” says Boxercraft Chief Executive Officer Shelley Foland, noting that the garment complex collapse that killed 1,100 workers in Bangladesh this spring has brought renewed focus on the dismal conditions in some factories. Foland wants IRII eventually to produce about 40 percent of the millions of tops and bottoms Boxercraft sells annually through wholesalers and retailers in college bookstores and resorts. (via FormatAide)

Watch on moogleknights.tumblr.com

I FUCKING LOVE THIS SONG.

-DECLARES MY THEME SONG BE THIS-

2

mythology meme: three locations [2/3] ► iriy

iriy, irij or vyriy (russian: ирий, ирей, вырий) is a mythical place in slavic mythology where birds fly for the winter and souls go after death, sometimes identified with paradise. this was actually quite a lovely place, described in folk tales as a green and wet world of grassy plains and eternal spring, where various fantastic creatures dwell and the spirits of deceased watch over veles’ herds of cattle. in more geographical terms, the world of veles was located, the slavs believed, “across the sea”, and it was there the migrating birds would fly to every winter. each year, the god of fertility and vegetation, jarilo, who also dwelt there during winter, would return from across the sea and bring spring into the world of the living.

I got tagged by touous-analyst and purplehaired-giant !

Rules: Just insert your answers to the questions below. Tag at least 10 followers

Name: Lindsey 
Nickname: Ochinchin - all dick names, Linds, Irii
Birthday: August 24th
Gender: Female
Sexuality: Straight (I think HA)
Height: 5 ‘3
Time zone: East Coast USA
What time and date is it there: September 9th, 4:57
Average hours of sleep I get each night: 4, 5
OTPs:  SCREAMS KAGAKURO FROM THE TOP OF MY LUNGS and MidoTaka and a lot ReiGasa
First word that comes to mind: Fuck
What I last said to a family member: Yo
One place that makes me happy and why: Tumbr or Kik man ( under a blanket or some shit )

Favourite beverage: Water
The last movie I watched in the cinema: World War Z
Something I plan on learning: HA learning- how to draw
A piece of advice for all my followers: I LOVE YOU ALl BECAUSE YOU ‘RE ALL BEAUTIFUL SO DON ‘t CHANGE YOURSElf OR FEEL SAD BECAUSE YO U’RE PERFECT AND IF YO UEVER NEED SOMEONE TO TALK TO I ‘M HERE OKAY ? I DON ‘T CARE IF WE HAVE NEVER TALKED BEFORE
You have to listen to this song: Get Your Crayon
My blog(s): This one and another but I hate it because it ‘s really popular and overwhelming and im cry

cedens-umbra nigouliciousxarcanussocksenpaikaijocaptainkise-e and there ‘s a lot more but

image

Ei sunt ..

”Ei sunt cei care încă vor să învețe. Ei sunt gata să absoarbă și să filtreze orice formă de cunoaștere.Pentru câțiva ani de acum încolo sufletul lor este un burete nestors. Sunt încă naivi și dornici să-și urmărească visele. Să-și urmărească visele. Să-și urmărească visele. Există printre ei unii care nu visează dar nu despre aceștia e vorba aici. Aici vorbim despre cei care sunt gata să-și urmărească visele ca pe un zmeu, alergând până la epuizare.

Ei sunt cei care încă tremură când se sărută. Ei sunt cei care învață despre dragoste și iubire abia stăpânindu-și atomii și moleculele-n delirul simțirii. Ei sunt obraznicii și aroganții. Pentru că timpul este de partea lor iar înțelepciunea este învinsă prin forța curajului. Ei sunt cei care acționează cu orice preț și în orice direcție. În haită sau de unii singuri, vulturi tineri izolați de restul lumii îndestulate. Noi ceilalți ne uităm cu jind la sângele care le înviorează obrajii în extreme. Sunt repeziți, nebuni și gălăgioși și ne aduc aminte că viața se rostogolește în cascade.

Ei sunt speranță și destin, sunt început și tupeu sunt spațiile goale care trebuie umplute cu miez de lucru frumos. Sunt gata să-și ia dacă nu li se dă. Sunt gata să primească orice fără să discearnă doar ca să-și potolească setea de nou. Noi trebuie să avem grijă cu ei și să păzim izvoarele de unde se adapă. Sunt frumoși și fragili. Sunt suflete casante. Se modelează greu materialul din care este făcută vârsta lor. Dar rezultatele pot fi ani întregi de lumină albă.

Vorbește-le pe limba lor și te vor iubi. Doar că limba lor se învață repede și se uită cu și mai mare viteză. Toți am vorbit-o cândva. Puțini o mai cunoaștem. Sunt nehotărâți și pripiți, sunt radicali și răzbunători. Sunt ușor de rănit și ușor de manipulat. Sunt îngeri sau demoni în formare și asta iar depinde de noi.

Cine suntem noi? Noi suntem oamenii. Cine sunt ei? Ei sunt… rugăciune în zori pe treptele casei unei fete frumoase, sunt trandafiri umezi de-abia culeși, sunt urlet răgușit într-o noapte de beție cu luminile stinse, sunt urma chitării pe nisip, sunt speranța fără de capăt, sunt exces și dorință, sunt frică fără de frică și rană deschisă stropită cu inconștiență, ei sunt dușmanii Morții și copii Vieții, ei sunt sângele proaspăt al nopților de mai, sunt roșu aprins și albastru electric, piele fierbinte hrănită cu lacrimi sau suflu, sunt oglinda pieritoare a trecutului nostru, sunt tot ce împinge lumea asta înainte.

Ei sunt…liceenii, adolescenții, puberii, frumoșii nebuni ai bulevardelor Timpului.” - Tudor Chirilă

Sărută-mă să uit de mine

Sărută-mă să uit de mine … De numele pe care-l port în șoapta. Să uit de anii grei din spate și de Nopțile pe care singur le-am dormit. Sărută-mă să uit de oameni, de zilele înlăcrimate și de gânduri ce se zbat continuu în minte. Sărută-mă sa uit de ploaie, de frigul din suflet și de chipurile sculptate în trecutul mult prea greoi. Să uit de abis, de negru și de praful ce se așterne pe ochii celor care strigă a durere.

Sărută-mă să uit tabla înmulțirii, să uit de hainele ce mă îmbracă, de pielea ce o simt încinsă și de tigările ce ard pe masă. Sărută-mă să uit de prietenii îndepărtați de timp și vreme, de măștile purtate în Colțul inimii și de Ego-ul ce strigă mut … În mine!

Sărută-mă ieri , dar sărută-mă și azi și mâine. Să uit de lacrimi, de teama și de moarte. Sărută-mă când mă iubești dar și când mă urăști. Când razi ca un copil dar și când plângi sărat-amar. Sărută-mă să îmi uit locul, să mă evapor iar apoi să reapar. De bun rămas, dar niciodată de Adio!

Sărută-mă sa uit de mine …

Și nu te opri! … pentru nimic in lume

via BelieveIt

”Ei sunt cei care încă vor să învețe. Ei sunt gata să absoarbă și să filtreze orice formă de cunoaștere.Pentru câțiva ani de acum încolo sufletul lor este un burete nestors. Sunt încă naivi și dornici să-și urmărească visele. Să-și urmărească visele. Să-și urmărească visele. Există printre ei unii care nu visează dar nu despre aceștia e vorba aici. Aici vorbim despre cei care sunt gata să-și urmărească visele ca pe un zmeu, alergând până la epuizare.

Ei sunt cei care încă tremură când se sărută. Ei sunt cei care învață despre dragoste și iubire abia stăpânindu-și atomii și moleculele-n delirul simțirii. Ei sunt obraznicii și aroganții. Pentru că timpul este de partea lor iar înțelepciunea este învinsă prin forța curajului. Ei sunt cei care acționează cu orice preț și în orice direcție. În haită sau de unii singuri, vulturi tineri izolați de restul lumii îndestulate. Noi ceilalți ne uităm cu jind la sângele care le înviorează obrajii în extreme. Sunt repeziți, nebuni și gălăgioși și ne aduc aminte că viața se rostogolește în cascade.

Ei sunt speranță și destin, sunt început și tupeu sunt spațiile goale care trebuie umplute cu miez de lucru frumos. Sunt gata să-și ia dacă nu li se dă. Sunt gata să primească orice fără să discearnă doar ca să-și potolească setea de nou. Noi trebuie să avem grijă cu ei și să păzim izvoarele de unde se adapă. Sunt frumoși și fragili. Sunt suflete casante. Se modelează greu materialul din care este făcută vârsta lor. Dar rezultatele pot fi ani întregi de lumină albă.

Vorbește-le pe limba lor și te vor iubi. Doar că limba lor se învață repede și se uită cu și mai mare viteză. Toți am vorbit-o cândva. Puțini o mai cunoaștem. Sunt nehotărâți și pripiți, sunt radicali și răzbunători. Sunt ușor de rănit și ușor de manipulat. Sunt îngeri sau demoni în formare și asta iar depinde de noi.

Cine suntem noi? Noi suntem oamenii. Cine sunt ei? Ei sunt… rugăciune în zori pe treptele casei unei fete frumoase, sunt trandafiri umezi de-abia culeși, sunt urlet răgușit într-o noapte de beție cu luminile stinse, sunt urma chitării pe nisip, sunt speranța fără de capăt, sunt exces și dorință, sunt frică fără de frică și rană deschisă stropită cu inconștiență, ei sunt dușmanii Morții și copii Vieții, ei sunt sângele proaspăt al nopților de mai, sunt roșu aprins și albastru electric, piele fierbinte hrănită cu lacrimi sau suflu, sunt oglinda pieritoare a trecutului nostru, sunt tot ce împinge lumea asta înainte.

Ei sunt…liceenii, adolescenții, puberii, frumoșii nebuni ai bulevardelor Timpului.” - Tudor Chirilă

REIMAGINING THE INDUSTRIAL COMPLEX

Peter Buffett’s op-ed in The New York Times, “The Charitable-Industrial Complex," is a provocative essay on the obvious contradiction built into the relationship between philanthropy and capitalism. Like many others, he calls for a dismantling of the system of unfairness perpetuated (accidentally or not) by colonialism, Western capitalism, and philanthropic hegemony.  Idealism has its place, but Peter Buffett’s approach of refusing to play along with a broken system while offering no sensible solutions is old news. Business and philanthropy have started to work together in a new wave of pragmatism exemplified by organizations like Industrial Revolution II. In the spirit of Bill Gates, Bill Clinton, and Peter Buffett’s own father, Warren, Industrial Revolution II knows that we must work to find practical solutions wherever we can. We cannot snap our fingers and instantly change power structures that have evolved over hundreds of years. Doing away with trade and all its impacts is an absurd notion, but we can certainly work to change the way trade functions by humanizing capitalism one place at a time. Done correctly, this can actually increase economic benefits for everyone along the chain, not just a few. 

Industrial Revolution II decided to start in Haiti, one of the worst victims of four hundred years of colonialism, mercenary capitalism, and most recently, philanthropic hegemony. Generous but unsustainable and poorly allocated donations have helped alleviate some of the acute suffering caused by the devastating Earthquake of 2010, but as Haiti has sadly demonstrated for decades, charity and international aid programs accomplish little sustainable improvement by approaching chronic problems with the same impotent formulae.  As a capitalist organization—a garment factory—Industrial Revolution II is uniquely designed to help Haiti build a stronger future precisely because it is unlike the race-to-the-bottom garment factories we read about in the news too often these days. Because IRII provides a safe, supportive work environment, and because IRII carefully invests 50% of profit distributions into employees and their families, many Haitians will now have the tools to build more stable communities with strong foundations in education, training and wellness, logically leading to social advancement and economic development.

Peter Buffett has a valid point: philanthropy and social entrepreneurship are rife with contradiction and hypocrisy. But if we reject everything containing contradictions, and automatically rail against all imperfect solutions to poverty and inequality, there will be nothing left to accept. Peter Buffett is not wrong to be skeptical of philanthropy’s latest incarnation and the new wave of social enterprise, but in the 21st century we need more than skepticism. We require both philanthropists and bold social entrepreneurs to help us reimagine the future sensibly. We need pragmatists who want to be judged by their results rather than the purity of their ideas.

- JasonBrown@uncommonunion.com
http://www.uncommonunion.com

  • Дракон
  • Ірій
Play

Ірій***-Дракон (Iriy- Dragon)

He rises above the hills and casts a shadow on the earth,

He’s seeking his last prey, he’s due to die today.

Hot rays burn his wings,

He’s not used to flying under sun,

He hasn’t left his seed on this earth,

He doesn’t want to die.

When the sun burns their wings,

They vanish like clouds,

Because the dragon’s power ‘ in his wings,

And dragons live in the sky.

And they count the starts,

And they talk to Yavorit*,

And they sleep in the sea

To hide their wings from sun.

And dragons live in the sky.

And they count the starts,

And they sleep in the sea

To hide their wings from sun.

This beautiful one lived under the ground, and he served Chornobog**

Every night he made his way in the sky,

His wings glowing in moonlight,

Eyes as bright as emeralds,

As long as he’s in sky, he had power,

As long as he’s in sky, he knows the truth.

When the sun burns their wings,

They vanish like clouds,

Because the dragon’s power ‘ in his wings,

And dragons live in the sky.

And they count the starts,

And they talk to Yavorit*,

And they sleep in the sea

To hide their wings from sun.

And dragons live in the sky.

And they count the starts,

And they sleep in the sea

To hide their wings from sun.

So why would he want to see the sun?

So why would he want to have another life?

Somewhere light and bright, not in the darkest night.

He knows it will kill him, but he wants it so much.

To see the world where he can’t live,

To see bright flowers and grass,

Look in girl’s deep green eyes, closed every night.

He knows it will kill him, but he wants it so much.

So water seethes, dark water parts,

And the child of dark, the dark glory himself, reaches the sky

Emerald eyes blaze

As they see the clear sky,

And he knows the truth,

He doesn’t need any other joy.

The sun burnt his wings,

He vanished like a cloud,

Emerald eyes shut,

He will not be flying tonight.

*Yavorit - in Slavic mythology, one of the three sons of the sun god Svarog; the conqueror of Demons. Other Svarog sons are Perun, the god of thunder and lightning, the one who sews the sky and the earth together, and Strybog, the god of strong wind.

**Chornobog (literally, the black, or dark, god) - the god who rules all the dark, lives under the ground, opposite to Bilobog, or the White god, who rules the light. Not to be confused wigh Pek, the god of Slavic Hell - Peklo.

***Iriy, or Vyriy - the country where the gods and humans worth immortality live, also the place where birds go in winter. Still used in the latter meaning.

Factorul „Al Treilea Om”: cum explică psihologia misterul „îngerilor păzitori”?

Ce au în comun Ron DiFrancesco - supravieţuitor ca prin miracol al prăbuşirii turnului sudic al complexului World Trade Center -, Sir Ernest Shackleton, eroicul explorator al Antarcticii în primele decenii ale secolului XX, Francis Smythe, alpinist britanic care, în 1933 a fost cât pe-aci să devină primul om ajuns pe vârful Everest, „ratându-l” cu doar 300 de metri?

anonymous said:

Și-a dorit să rupem orice legătură. Motivul despărțirii a fost că-mi pasă prea mult. I-am spus : „Vrei să mă schimb? Vrei să nu-mi mai pese? Asta vrei? Spune-mi și o fac.” La care el : „Dacă îți pasă prea mult de o persoană ești luată peste picior de către ceilalți.” Am simțit că toată iubirea mea pentru el este în zadar. Am simțit că întotdeauna a fost vina mea. Poate că nu am știut să-l iubesc așa cum și-ar fi dorit el, dar am făcut-o la maximum. Mâine am fi împlinit 9 luni de relație. (5)

chiar îmi pare rău , draga mea..nu meriți să suferi , ești un om minunat , și iubești , e alegerea lui , tu meriți ceva mai bun , nu uita asta ..el a decis să plece , n-ai de ce să îi suporți toate toanele , dacă lui nu i-a convenit să-l iubești așa cum l-ai iubit , lasă-l , vei suferi tot mai mult dacă îl tot ierți..

Text
Photo
Quote
Link
Chat
Audio
Video